Una dintre cele mai frumoase cutume străvechi, prilej de bucurie şi bunăstare, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul Păsărilor”, Drogobetele este sărbătoarea iubirii, pur românească, sărbătorită de regulă pe 24 februarie, iar în unele locuri pe 28 februarie sau 1, 3 şi 25 martie. În tradiţia populară românească, ziua de Dragobete mai este cunoscută ca fiind ziua în care natura se trezeşte, ursul iese din bârlog iar păsările

Una dintre cele mai frumoase cutume străvechi, prilej de bucurie şi bunăstare, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul Păsărilor”, Drogobetele este sărbătoarea iubirii, pur românească, sărbătorită de regulă pe 24 februarie, iar în unele locuri pe 28 februarie sau 1, 3 şi 25 martie.

În tradiţia populară românească, ziua de Dragobete mai este cunoscută ca fiind ziua în care natura se trezeşte, ursul iese din bârlog iar păsările îşi caută cuib.

Dragobetele este fiul Babei Dochia, în mitologia dacică, acest june chipeş şi iubăreţ fiind reprezentat ca zeul care oficia la începutul primăverii nunta în cer a tuturor animalelor. Păsările erau în credinţa populară mesagerele zeilor, cuvântul grecesc „pasăre” înseamnă mesaj al cerului. Aşa-zis „Năvalnicul” este adesea asemănat cu zeul dragostei Eros al vechilor greci şi cu cel al romanilor Cupidon sau Amor. Una din numeroasele ipoteze ale etimologiei numelui Dragobete susţine că acesta provine de la cuvintele dacice „trago, drago”-ţap şi „bete”-picioare, fapt susţinut de tradiţia românească în care ţapul semnifica fertilitatea şi puterea de procreere.

Tradiţii şi obiceiuri străvechi de Dragobete

În unele zone, de Dragobete se fac logodne simbolice pentru anul următor, iar băieţii satului se făceau fraţi de sânge crestându-şi braţele în forma crucii.

În dimineţile de „Cap de primăvară”, tinerii îmbrăcaţi în cele mai bune straie se întâlneau în faţa bisericii sau în centrul satului, iar dacă timpul era frumos, de acolo porneau cântând în pădure sau prin lunci pentru căutarea ghioceilor şi a altor plante folosite foarte des pentru descântecele în amor. Dacă era vremea urâtă se adunau la unii dintre ei acasă unde povesteau şi jucau.

Se făceau focuri în pădure, unde fetele şi feciorii stăteau de vorbă. Tinerele strângeau viorele şi tămâioasă, plante care erau puse apoi la icoane şi folosite în diverse farmece ale inimii. În alte părţi, fetele strângeau apa din omătul netopit, „zăpada zânelor”, sau de pe florile de fragi, această apă fiind folosită pe parcursul întregului an pentru înfrumuseţare, se credea că astfel vor fi mai drăgăstoase şi mai frumoase.

În Sudul României există „zburătoritul”, tradiţia în care fetele coborau la miezul zilei spre sat din păduri, iar feciorii le urmăreau şi le furau sărutări în văzul tuturor. De aici vine şi celebra zicală „Dragobetele sărută fetele!”, sărut ce semnifica logodna celor doi tineri. Oamenii satului erau foarte interesaţi de ceea ce se petrecea, fiindcă puteau afla de pe atunci la ce nunţi vor merge vara şi toamna.

Tradiţia mai spune că în acestă zi oamenii îţi întrerupeau toate muncile, sărbătorind totodată şi sărbătoarea creştină „Aflarea Capului Sfântului Ioan”. Aveau însă voie să îşi aranjeze casele, pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe zeul iubirii, despre care se spunea că venea însoţit de zânele Drogostele, zâne care şopteau îndrăgostiţior vorbe de dragoste.

Prognoze populare ale vremii

După-amiezele se făceau petreceri, unde cei singuri îşi găseau perechea, iar cei care nu petreceau astfel o duceau rău tot anul, în timp ce cei care erau veseli se credea că vor fi feriţi de boli în perioada următoare şi vor avea parte de fericire şi înţelegere în dragoste.

Bătrânii spun că dacă ai norocul să auzi pupăza în ziua aceasta, vei fi harnic tot anul. De asemenea unii credeau că dacă în această zi de sărbătoare plouă, primăvara îşi va face apariţia mai devreme şi va fi frumoasă.

În acestă zi este interzis cârpitul, ţesutul, nu se lucrează la câmp sau în ateliere, dar se face curăţenie generală şi se aranjează casa, pentru ca tot anul să fie roditor. Nu se sacrifică animalele fiindcă astfel se strică rostul împerecherilor.

Această sărbătoare românească este mai puţin cunoscută în rândul întorsurenilor, surprinzător adolescenţii fiind aceia care cunosc mai multe despre tradiţiile şi obiceiurile legate de Dragobete. Din păcate, cu toate acestea ei aleg să sărbătorească varianta americană a zilei îndrăgostiţior, Valentine's day.

„Din nefericire nu prea ştim nimic de sărbătoarea asta... e trist”, ne-a spus Ramona Popica 26 ani.

De aceeaşi părere este şi Elena Cristea 26 ani: „nu prea ştiu despre Dragobete nimic... , am sărbătorit în schimb pe 14 Valentine's day, aşa obişnuiesc an de an”.

„Eu ştiu de ambele sărbători şi de cea împrumutată şi de cea românească, cu toate că aceasta este mai puţin cunoscută... numai că nu obişnuiesc să sărbătoresc astfel de ocazii”, a spus Maria Magdalena Baniţă, 30 ani.