CULTURA 5 septembrie 2023

Ciobănașul rezistă, chiar și între două vijelii

de Iulia Drăghici - Taraș | 834 vizualizări

Reportaj de la ediția 50 a Festivalului Folcloric din Întorsura Buzăului

De 50 de ani deja, întorsurenii, dar și mulți alți locuitori ai zonei Buzaielor, își iau timp, în primul sfârșit de săptămână al lunii septembrie, să își petreacă. Îi iau pe cei mici și pe cei mari, adulți, copii, bunici și se duc la Camping, unde îi așteaptă mâncare, muzică și companie bună. Ce să vrei mai mult? Și cu toate că de-a lungul deceniilor, formatul și scopul evenimentului s-au schimbat, chiar și acum, după ani și ani, Ciobănașul din Întorsura Buzăului are ceva aparte.

S-a văzut că festivalul, în mare parte folcloric, este o poveste a comunității după numărul mare, chiar record au spus unii, de participanți la ediția din acest an. Unele estimări au vorbit chiar și de peste 7.000 de participanți în seara de sâmbătă. Datele mai arată și că pe scenă au urcat peste 270 de artiști, respectiv că organizatorii au contat pe ajutorul a peste 40 de voluntari.

O istorie vie, inegalabilă

Și dacă tot vorbim de numere, află că sunt persoane care au bifat participarea în fiecare dintre cele 50 de ediții ale evenimentului! Uneori e greu să ai perseverență doar să numeri cu atenție până la 50, în vreme ce acești oameni au trecut podul de la Camping de 50 de ori la rând pentru Ciobănașul. Mare lucru!

Acest fapt a fost dezvăluit chiar duminică, în deschiderea evenimentului. Pe scenă, alături de oficialități și un ciobănaș autentic – un simbol viu al sărbătorii, a fost și Maria Tohănean, din Sita Buzăului. Dumneaei a fost unul dintre membrii corului care a deschis ediția I a Festivalului Ciobănașul!

Am participat la prima ediție a acestui festival împreună cu grupul vocal al Căminului Cultural din Sita Buzăului. Eram un grup de femei cu multă voință, cu talent și singure ne organizam și făceam repetiții. Și, pentru că am fost invitate, am participat la această primă ediție. Eu sunt mândră că de atunci la fiecare ediție am fost. O parte cu grupul vocal de la Sita, pe urmă alături de Corul Plai Întorsurean. Astăzi, la a 50-a ediție, îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt aici”, a spus Maria Tohănean.

Un alt suflet al Ciobănașului este învățătoarea Lăcrămioara Bularca. Aceasta și-a luat în primire și în serios rolul de prezentatoare încă de la vârsta de 14 ani, adică de la ediția din 1979 (a 6-a).

Da, de la 14 ani inima mea a pulsat alături de întorsureni pe scena festivalului. Am trăit emoții și am crescut alături de oameni valoroși. (...) Mă bucur că sunteți alături de noi și nu uitați, copii, să duceți mai departe acest festival până când copiii voștri vor crește. Să fie nemuritor! Știți, există nemuritori. Și nu sunt cei pe care îi vedeți voi la desene, ci oamenii care lasă ceva sfânt pe acest Pământ și generațiile următoare îl duc mai departe”, a spus învățătoarea Lăcrămioara Bularca. Aceasta a amintit și de prietenii care între timp au trecut în neființă, dar care rămân vii tocmai datorită faptului că trăiesc în valoarea pe care au dăruit-o comunității.

În esența sufletului românesc avem credință, avem iubire, avem doină, avem dăruire, avem jertfă și avem viitor. Pentru cei care sunteți mai nemulțumiți, nimeni nu spune că nu avem nevoie de trotuare, de asfalt, de drumuri, de autostrăzi, dar avem nevoie și de cultură, oameni buni! Și am văzut lucrul acesta și chiar le mulțumesc celor care s-au preocupat de organizarea evenimentului”, a transmis și preotul paroh al orașului Întorsura Buzăului, Ciprian Popica, în același context.

Vijelie sâmbătă, vijelie și duminică

Ediția 50 a Festivalului Ciobănașul va rămâne probabil în memoria colectivă din cauza (sau, în funcție de unghiul din care privești, poate „datorită”) celor două vijelii care au trecut pe aici.

Una a fost sâmbătă și este un joc amuzant de cuvinte, pe care l-am tot auzit înainte și după eveniment. Se referă la prezența, în cadrul festivalului, a lui Vali Vijelie, celebrul manelist cu un repertoriu cunoscut deopotrivă celor mai în vârstă și celor mai tineri.

Că unora le place sau nu să recunoască acest lucru, Vali Vijelie este cel care a adunat în fața scenei Ciobănașului una dintre cele mai mari mulțimi din istoria îndelungată a evenimentului.

Prezența lui aici a fost, trebuie să o spunem, pe cât de apreciată de unii, pe atât de contestată de alții. Cei din urmă fie au oferit festivalului porecla de „Manelașul”, fie au acuzat „manelizarea folclorului”. Cum au răspuns autoritățile acestor reacții?

Atât primarul Raul Urdă, cât și viceprimarul Silviu Popica au subliniat că prezența artistului care cântă manele s-a datorat multiplelor solicitări venite tot de la cetățeni ai orașului. În plus, edilii au spus că ziua de sâmbătă este dedicată tineretului (și că este o extensie a festivalului folcloric, apărută la ani buni de la nașterea evenimentului), în vreme ce adevărata sărbătoare dedicată folclorului are loc în ziua de duminică.

Sigur, poate este util de precizat și că sâmbătă au mai fost pe scenă, printre alții și Fuego și Nemuritorii, artiști cu repertoriul etno, dar Vijelie a fost cel mai așteptat dintre toți și acest lucru s-a văzut în volumul publicului.

Și cu toate că puțini se așteptau, gluma „să vă luați umbrele, că e Vijelie la Camping” a devenit realitate a doua zi, când un vânt puternic și o ploaie de câteva ore au fugărit nu doar publicul, ci și artiștii. Furtuna a venit după ora 18:00, chiar imediat după ce pe scenă au urcat cei mai așteptați invitați, cei din Ansamblul Folcloric „Junii Sibiului”. Totuși, vremea rea nu i-a fugărit prea departe, pentru că distracția s-a mutat, cu tot cu Văru` Săndel, care și-a luat în serios rolul de prezentator (și sâmbătă, dar și duminică), în Casa de Cultură a orașului.

Care a fost concluzia „testului 50”?

Momentul adevărat al bilanțului a venit duminică seara, când s-au tras câteva concluzii după „testul 50”, adică experiența organizării ediției cu numărul 50, care a ridicat sprâncene la fenomenul „vijelios”, de sâmbătă.

Suntem onorați că festivalul nostru a ajuns la ediția 50. Nu multe festivaluri au această vechime. Îmi doresc ca și pe viitor să continuăm și să continue această tradiție. (...) Niciodată, în toată istoria acestui eveniment nu a fost atâta lume câtă a fost aseară, la Vali Vijelie. (...) Se spune că nu există muzică proastă și bună. Există muzică prost cântată. Dar noi am încercat și acum să mulțumim toate categoriile de public. Da, noi, autoritățile, trebuie să promovăm cultura, dar am avut nenumărate spectacole în care am avut doar muzică de calitate, fără manele. (...) Când am venit în primărie, mi s-a părut că am găsit un oraș trist, adormit. Și astfel încercăm să îl reînviem. Eu cred că prin cele două festivaluri, Întorsura Fest și Ciobănașul, dar și festivalul Ouălor Roșii, cel medieval și multe alte evenimente, aducem cultura la locul ei, între oameni”, a spus, în concluzie, primarul Raul Urdă.

Un mesaj similar a avut și viceprimarul Silviu Popica la finalul evenimentului: „A fost o ediție într-adevăr aniversară. Oamenii au simțit că noi am vrut să le oferim ceva special și în prima zi a fost un număr neașteptat de mare de oameni. (...) Ne-am gândit foarte mult pe cine să aducem și dacă să facem pasul acesta spre manele. Am avut o listă scurtă de artiști, iar dintre ei, Vali Vijelie a fost și disponibil. Am făcut un test, ca să zic așa, ca să vedem care este reacția reală a oamenilor, nu de pe rețelele de socializare. Se pare că nu a fost o alegere greșită. Mai ales că a fost o muzică de calitate, una peste alta, mesajele nu au fost greșite”.

Spectacolul a continuat la Casa de Cultură până târziu în noapte. În paralel, după ce s-a oprit ploaia, la Camping s-au încins iar grătarele, s-a desfăcut berea și au pornit manelele (în boxe de această dată). Așa cum nici „Junii Sibiului” nu au dus lipsă de public la Casa de Cultură, nici comercianții nu au dus lipsă de clienți la Camping. Oamenii au împăcat și capra și varza, cum zice o vorbă populară.

Și că tot am revenit spre ceea ce este popular, e momentul să spunem că deși organizatorii au declarat inițial, dar și în trecut, că esența festivalului este de a promova tradițiile și folclorul românesc, participanții la eveniment par să fie hotărâți să transmită alt mesaj. Adică acela că miezul Ciobănașului este, de fapt, bucuria de a fi împreună, oameni de toate vârstele, cu personalități și gusturi diferite, sub același cer și cu aceeași dorință: de a uita, pentru câteva ore, de greutăți. Iar acesta este probabil aspectul care va face ca acest festival să reziste ani buni de acum încolo, în ciuda tuturor… vijeliilor.

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.