La Pădureni tabăra este funcțională, restul stau pe tușă și așteaptă vremuri mai bune

Cândva, în județul Covasna existau cinci tabere, acestea acoperind județul de la un cap la altul, probabil tocmai în ideea zonelor și peisajelor deosebite cu care acesta a fost binecuvântat. Acele vremuri au apus însă demult, iar acum nici nu mai poate fi vorba despre astfel de tabere, care să ofere alternative copiilor și tinerilor, chiar și pe timp de iarnă. Natura și peisajele n-au fost furate de nimeni, dar tabere care puteau fi o alegere absolut inspirată pentru iubitorii zăpezii și jocurilor de iarnă – precum cele de la Comandău ori Crasna, stau într-un prelung abandon, în vreme ce autoritățile promit sistematic și periodic că vor interveni, vor face și vor drege. Astfel, de ani de zile se prelungește o situație dramatică, în care tot ceea ce se întâmplă cu siguranță e degradarea taberelor.

Patru tabere, niciuna funcțională

În prezent, tabăra de la Comandău e ca și inexistentă – există terenul și câteva construcții, însă acelea sunt într-o degradare continuă; asta paradoxal cu realitățile, care arată că cerere pentru tabără ar fi, mai ales în această perioadă, iarna. Și asta pentru că, se știe, zona e de un farmec aparte, iar taberele sunt întotdeauna mai căutate de către tineri, având inclusiv avantajul prețurilor mai mici. Primarul comunei Comandău, Kocsis Béla, ne-a declarat că solicitări pentru tabără vin constant, însă din păcate aceasta nu e funcțională.

„Ar fi clienți, pentru că vin cereri. Noi am predat însă tabăra la Consiliul Județean (CJ), așa că ce va fi și când va fi nu ştim – am văzut că s-au făcut ceva măsurători aici, dar concret nu știm să se întâmple ceva curând”, ne-a spus primarul. Tabăra de la Comandău are 14 căsuţe, un bungalow şi o clădire proiectată pentru funcţionare pe timp de iarnă, însă niciun imobil nu se află acum în stare bună, existând o nevoie totală de refacere și modernizare.

Vicepreședintele CJ Covasna, Henning László, ne-a declarat că problema taberelor a fost repusă pe tapet de curând, când Consiliul Judeţean le-a trecut pe cele din Comandău și Zăbala în administrarea Școlii Populare de Artă din Sfântu Gheorghe, instituție care și-a schimbat inclusiv statutul, pentru a se putea ocupa de tabere. Henning recunoaște însă că taberele sunt într-o situație jalnică și că fără investiții serioase problema nu se poate rezolva.

„Personal am fost la Tabăra Zăbala și cu tristețe am constatat că acolo au mai rămas doar clădirile – adică nu mai e nimic în interior, nicio masă, un aragaz, un dulap – nimic. În pași mărunți, vom aloca fonduri pentru ca această tabără să redevină funcțională, pe timp de vară. Pentru că terenul pe care se află aparține Parohiei Reformate și plătim chirie, nu ne putem permite investiții prea mari. O vom reface pentru a fi funcțională pe timp de vară, însă la Comandău avem planuri mari, dorindu-ne ca acolo să facem o tabără funcțională pe tot timpul anului. Este necesară o investiție mare la Comandău, tocmai de asta încercăm să atragem ceva parteneri, pentru că la nivel județean nu avem atâția bani”, a explicat Henning.

În context, vicepreședintele CJ a admis că tabăra de la Ozunca Băi, cea mai mică, e ca și „pierdută”, neexistând interes pentru investiții acolo.

Crasna stă-n așteptare de ani de zile

Nici tabăra de la Crasna nu e în vreo situație mai bună – aceasta a fost dată autorităților locale, care ar vrea să o pună pe picioare, cum s-ar zice, dar nu au din ce.

Viceprimarul comunei Sita Buzăului, Paul Neagoe, ne-a declarat că autoritățile locale au de gând să atragă fonduri prin proiecte pentru a reface și moderniza tabăra, deoarece altă soluție de reabilitare nu există. Până atunci însă, autoritățile locale trebuie să obțină și terenul pe care se află construcțiile taberei și care în prezent aparține Trezoreriei Statului.

„Pe vremuri, tabăra era funcțională atât vara cât și iarna. Clădirea principală e în stare destul de bună, însă căsuțele pentru cazare sunt foarte deteriorate. Dorim să refacem totul, dar din bugetul unei comune asta nu e posibil. Sigur că ne-ar plăcea ca tabăra să funcționeze din nou, au fost vremuri în care aici erau găzduiți cei ce veneau la diverse concursuri de schi, zona se însuflețea iarna – și asta ne dorim din nou”, a mai spus viceprimarul Neagoe.

Tabăra de la Pădureni, singura funcțională tot anul

Singura tabără funcțională tot anul este cea de la Pădureni. Aici vin oaspeți atât vara cât și iarna, însă nu la fel de mulți ca și vara.

„Cred că unul dintre dezavantajele pe care le are tabăra de la Pădureni este lipsa unor atracții turistice în zonă. Covasna sau Șugaș Băi sunt destul de departe, așadar nu putem organiza tabere de schi, ceea ce ar fi cel mai bine. La Pădureni iarna se poate merge la săniuș pe dealurile din apropiere, sau localnicii mai organizează trasee cu sania trasă de cai, și cam atât. Cu toate acestea avem oaspeți, în general din județ, organizațiile de tineret vin aici pentru două-trei zile, dar avem oaspeți și din sudul țării, însă nici ei nu stau prea mult. Vara am avut un grad de ocupare de 78%, ceea ce este un record pentru această tabără, însă iarna e o perioadă mai liniștită” – ne-a declarat reprezentantul Direcției Județene Pentru Sport și Tineret Covasna, Kiss András. Acesta a mai spus că pe perioada iernii tabăra de la Pădureni nu funcționează la capacitate maximă, în loc de 50 de locuri disponibile sunt doar 35, iar prețul pentru o zi este de 64 de lei (cazare și masă).

Cerere ar fi, oferta lipsește

Tóth Erika, mama a doi școlari, ne-a spus că și-ar trimite copiii în tabără și pe timpul iernii, cu condiția ca prețul să fie acceptabil. „Și noi mergeam în tabere de iarnă, schiam, și la fel mi-aș dori ca și copiii mei să meargă. Dar pentru a-i trimite într-o tabără pe Valea Prahovei, am nevoie pe puțin de 2.000 de lei, ceea ce pentru mine este foarte scump. Dacă s-ar organiza tabere tematice mai aproape și la prețuri covăsnene, i-aș trimite. Vara e altfel, ai de unde alege, sunt tabere organizate de ONG-uri, unde poți trimite copiii pe bani relativ puțini, dar iarna eu nu știu să existe așa ceva” – ne-a declarat femeia.

O altă mamă, Balázs Irén, spune că pe de o parte e și vina părinților că nu există tabere de iarnă pentru copii. „Mi se pare că părinții sunt mult prea grijulii și și-ar dori copiii mereu aproape. Mulți spun că e periculos, că cine știe ce i se întâmplă celui mic, și astfel nici nu îi mai trimit nicăieri. Poate ar trebui să existe inițiative la nivelul școlilor, și astfel copiii ar putea pleca cu profesorii de sport la schi, de exemplu. Eu am un băiat în clasa a cincea, și l-aș trimite într-o tabără de iarnă, însă aș prefera să fie undeva prin apropiere, pentru că o tabără de schi la Predeal costă prea mult” – ne-a spus femeia.