ACTUALITATE 24 august 2015

„Omul nu s-a schimbat foarte mult în ultimii 8.000 de ani”

de Mirela Cara Dragu | 991 vizualizări

Interviu cu Kovács Adela, arheolog și muzeograf la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni

Kovács Adela este de profesie muzeograf și arheolog și, de opt ani, lucrează la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. După toată această perioadă petrecută în orașul nostru, a decis să-și mute domiciliul într-un alt oraș. Înainte de plecarea sa, am dorit să aflăm câteva informații despre ce are de oferit Sfântu Gheorghe pentru un om cu această formație, dar mai ales cum se poziționează astăzi omul față de cel din trecutul foarte îndepărtat.

Născută în Carei în județul Satu Mare, Kovács Adela a făcut școala primară în Beclean (județul Bistrița-Năsăud), facultatea la Alba Iulia și doctoratul la Sibiu. Doctor în științe istorice, Adela este fascinată de Neolitic, o epocă pe care nu se satură să o studieze și pe care o percepe ca pe motorul care a pus în mișcare evoluția umanității. Ce anume o atrage la niște oameni care pentru unii ar putea fi lipsiți de importanță am aflat dintr-o discuție extrem de interesantă.

Când întâlnesc oameni cu profesii ca a dumneavoastră, îmi place să-i întreb un lucru simplu: de ce au ales profesia asta?

– Acum 15 ani – că așa încep toate poveștile – eram în anul I de facultate și trebuia efectuată o practică studențească. Aceasta se putea face în mai multe domenii, dar eu am ales să merg pe un șantier arheologic. A fost un moment din acela de cotitură când nu îți dai seama că lucrurile se schimbă. A fost pentru prima dată când eu am găsit obiecte și mi s-a părut absolut fascinant.

Dar de ce? Ce simțiți când găsiți obiecte?

– E o adrenalină. Cred că asta e. În momentul în care sapi o zi întreagă și nu găsești nimic și dintr-odată apare ceva, e o senzație, îți dă un alt sens. Oricum, eu am avut șansa de a avea profesori care mi-au și explicat. E important să îți spună cineva ce găsești, ce vezi, cum să lucrezi. Există o metodologie pe care degeaba o citești pentru că, dacă nu o aprofundezi în practică, nu știi cum să abordezi o anumită problemă.

Dar când faci această muncă de verificare și interpretare, cum știi că e bine ceea ce spui, că interpretarea este corectă?

– Întotdeauna munca de arheolog cuprinde și o parte enormă de bibliografie. Fiecare cultură are un anumit areal de dezvoltare, fiecare civilizație are un anumit timp de evoluție, poți încadra undeva cronologic în lumea asta, nu e o chestiune aleatorie să o poți pune oriunde. Eu sunt fascinată de perioada neolitică pentru că într-un interval relativ scurt de timp pentru perioada preistorică, se petrec câteva schimbări fundamentale care ne-au afectat până în ziua de astăzi.

Puteți să-mi spuneți care ar fi acestea?

– Una dintre ele este ceramica. Ea apare odată cu perioada neolitică și o folosim până în ziua de astăzi. Sunt multe alte aspecte de acest gen. Chiar și modul în care ne concepem așezarea, locuințele. Până acum câteva sute de ani, oamenii își făceau la fel locuințele. Pe noi ne-a schimbat foarte mult curentul electric, apoi benzina și apariția mașinii. Dar atât timp cât omul a trăit fără curent electric și fără niște mijloace tehnice pe care noi le deținem de perioadă foarte recentă, de fapt, el și-a construit locuința din lemn, din bârne cu lut deasupra. Ar mai fi de pildă modul în care ne conservăm alimentele. Cu siguranță de atunci vine. Ei erau oameni sedentari și sigur dezvoltaseră diverse metode de conservare prin sărare, afumare sau uscare naturală. În mod sigur aveau aceste lucruri pentru că sunt legate de subzistența omului. Noi uităm niște tehnici, de fapt. Pe noi, curentul electric ne face mai leneși. Iarăși, schimbul de materii prime se practica și atunci. La vremea respectivă foloseau un anumit tip de rocă. Noi o numim silex, pe care ei o aduceau de la mare distanță.

Kovacs Adela arheolog MNCR 2015 - 06

Dar cum o transportau?

– În lipsa unui mijloc de transport de tracțiune, care încă nu este dovedit pentru perioada neolitică, probabil că le transportau cu spatele. Dacă s-a descoperit o scoică de la Marea Adriatică nu înseamnă că neapărat un om din această zonă mergea până acolo. Cel mai probabil, mergea unul 10 km și transfera bunul respectiv către un altul și tot așa. Se discută lucrurile astea, dar nu sunt dovedite deocamdată. Sunt simple speculații. Este doar o idee că oamenii ar fi putut să circule din așezare în aşezare, dar nimic nu e dovedit.

Dar omul neolitic îmblânzise vreun animal?

– Da. Ovi-caprinele, câinele, bovinele au început de pe atunci să se îmblânzească. Oaia sau capra, nu se poate distinge clar ce este, de aici și denumirea de ovi-caprine, este o invenție a Neoliticului, arată faptul că nu mai ești dependent de resursa naturală. Ții animalul în propria curte, iar acesta îți furnizează carne și probabil, încă nu sunt dovezi aici, lapte. Și mai e și lâna. Noi avem greutăți de la războaie de țesut, deci foloseau la vremea respectivă războaie de țesut. Omul din Neolitic nu mai este îmbrăcat în blănuri.

Și s-au descoperit și haine de atunci? Știți cum arătau?

– Haine nu, în schimb există niște urme de niște funduri de vase cu impresiuni de la un textil. Vasele respective au fost puse la uscat pe o țesătură și s-a imprimat modelul de la textila pe care o foloseau. În orice caz, omul din Neolitic a început să crească animale pentru a nu mai fi dependent de fondul de vânătoare, care nu reprezenta niciodată ceva sigur. Până în Neolitic, omul este vânător-culegător.

Dar ce dovezi mai pot apărea în plus ca să confirme că omul din Neolitic mulgea vaca sau oaia, de exemplu?

– Sunt alte metode, care noi sperăm să se perfecționeze și să devină mai accesibile în viitor. Există o serie de analize chimice pe diverse tipuri de pământ care se găsește într-un vas. Știu de pildă că niște colegi au făcut astfel de analize și au ajuns la concluzia că, în anumite vase, cel mai probabil se depozitase miere. Tehnica evoluează. Nu poți compara tehnicile de acum 50 de ani cu cele de care dispunem noi astăzi, nu?

În stilul pragmatic al zilelor noastre, vreau să vă adresez o întrebare pe care mulți și-ar pune-o în mod cert. La ce ne folosește nouă să știm cum trăiau oamenii în Neolitic?

– Asta este o întrebare foarte bună. Cred că la nimic. În general, poți spune că sunt lucruri care ne aseamănă foarte mult. Omul nu este atât de schimbat pe parcursul a 8.000 de ani – că acesta este nivelul – el a rămas același.

Asta înseamnă că nici în plan spiritual omul nu a cunoscut prea mari schimbări. Deși tehnologic a ajuns foarte sus, de-a lungul mileniilor despre care vorbiți a tot schimbat religii, însă nu a depășit faza de credință într-o forță superioară care decide pentru viața lui. Dumneavoastră cum mai vedeți dumnezeirea după ce ați traversat atâtea epoci și cunoașteți atâtea generații de oameni?

– Pentru perioada neolitică, material vorbind, avem câteva milioane de reprezentări antropomorfe. Nu pot fi numărate. În orice muzeu mergeți, o să găsiți cu sutele. Cel mai probabil aceste reprezentări aveau caracter religios pentru că unele dintre ele au diverse simboluri. Cele mai multe sunt femei, ceea ce spune mult cu privire la reprezentarea divinității. Cred că într-adevăr anumite lucruri le putem asocia la vremea respectivă cu misterul. Noi de pildă avem în zilele noastre științele: biologie, chimie, fizică, astronomie etc. care ne disecă oarecum lumea și ne explică de ce vine ploaia, cum se formează norii, cum evoluează fătul în burta mamei și așa mai departe. Or, la vremea respectivă ei nu cunoșteau ceea ce știm noi astăzi. În condițiile respective cred că poți să asociezi nașterea unui copil cu un mister care se întâmplă. Lucrurile astea e clar că sunt cumva explicate printr-o altă prismă. Dar și noi astăzi suntem în continuare într-o progresie științifică.

Revenind la dumneavoastră, aș vrea să vă întreb ce v-a adus șederea de opt ani la Sfântu Gheorghe în plan profesional?

– Mi-a adus o evoluție profesională foarte bună. Am intrat într-un mediu stimulativ intelectual și profesional. Am făcut foarte multe proiecte și am avut o experiență foarte bună. M-am simțit foarte bine aici.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
R, 25 august 2015
ce s-a schimbat e ca avem jucarii mai sofisticate si ne omorim unii pe altii mai eficient...
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.