Simularea Evaluării Naționale scoate la iveală probleme grave: în 29 de școli din Covasna nu există nicio notă de trecere, iar elevii sunt dezinteresați de școală

Rezultatele simulării la Evaluarea Națională trag un nou semnal de alarmă: în județul nostru, în 29 de unități de învățământ niciun elev nu a reușit să obțină note de trecere la una sau mai multe materii, în vreme ce aceste rezultate, cumulate cu restul observațiilor pe care le fac cadrele didactice, arată un dezinteres clar al elevilor față de școală.

Raportul realizat de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Covasna pe baza rezultatelor obținute la simularea Evaluării Naționale arată că elevii covăsneni de clasa a VIII-a au probleme nu doar la Matematică ci și la Limba și Literatura Română.

Nu suntem pe ultimul loc, dar nici printre primii

Potrivit inspectorului școlar general adjunct al județului, Rădița Palela, Raportul arată că promovabilitatea de 49,11% a simulării situează județul Covasna pe locul 16 din 42 pe țară, ceea ce nu este tocmai rău. Și poate că promovabilitatea mare la examenul de Limba Maternă – Limba și Literatura Maghiară, adică 80,04%, a fost cea care a salvat situația. Cel mai ridicat procent de promovabilitate s-a înregistrat la Sfântu Gheorghe cu 56,35%, urmat fiind de Târgu Secuiesc cu 53%, Întorsura Buzăului cu 43,87%, Covasna cu 36,04% și Baraolt cu 35,47%.

Peste 90% dintre elevii de clasa a VIII-a care trebuiau să susțină simularea s-au aflat în săli, iar printre școlile care au avut o prezență de 100% se numără Colegiul Național Mihai Viteazul (CNMV), Liceul Teoretic Mikes Kelemen și Liceul de Artă Plugor Sándor, precum și câteva școli din mediul rural. Per ansamblu, promovabilitatea la CNMV a fost de 47%  printre care au fost și două note de zece, în vreme ce la Liceul Teoretic Mikes Kelemen promovabilitatea a fost de 34%.

La Limba și Literatura Maghiară a existat de asemenea o prezență de peste 90%, în 27 de unități de învățământ prezența fiind de 100%.

Simularea s-a desfășurat în condiții reale de examen: începând de la foile de lucru și până la faptul că totul s-a făcut sub supraveghere video; pe de altă parte, subiectele au avut un grad de dificultate mediu, ceea ce înseamnă că la examenul oficial din vară, subiectele ar putea fi chiar mai grele.

Stăm foarte prost la Limba Română

Situația pe discipline arată că la Limba și Literatura Română procentul de 49,11% note peste 5 ne situează sub media națională pe țară, cu un minus de aproape 15 procente. Mai exact, pe locul 41 naţional – adică penultimii. În cinci unități școlare din județ promovabilitatea la Limba Română a fost de 100% – școlile cu etnici majoritar români din zona Buzaielor. La CNMV, promovabilitatea a fost de 93,87%, dar pe de altă parte avem și localități în care niciun elev de-a VIII-a nu a reușit să obțină o notă de trecere: Căpeni, Racoșul de Sus, Malnaș și Valea Crișului.

„Această situație nu ne onorează în niciun caz și va trebui să vedem cum vom face să nu se repete la Evaluarea Națională din luna iunie”, a declarat inspectorul Rădița Palela.

În schimb, promovabilitatea la Limba și Literatura Maghiară a fost puțin peste 80%, ceea ce ne situează pe locul șapte în țară în rândul județelor care au școli în limba minorităților; în plus, la această disciplină s-au obținut și șase medii de zece. Școlile cu cele mai ridicate procente de promovabilitate au fost Colegiul Székely Mikó, Școala Gimnazială Váradi József și Liceul Teoretic Mikes Kelemen; în plus, la Comandău promovabilitatea a fost de 100%.

Nici cu Matematica nu ne putem lăuda

Dezastrul a venit la Matematică, unde doar 28% dintre elevi au reușit să obțină note de trecere, ceea ce înseamnă cu mai bine de două procente sub media națională. Promovabilitate ridicată la Matematică au avut Colegiul Székely Mikó și Școala Gimnazială Váradi József, dar alte 18 școli au obținut zero promovabilitate la această disciplină.

Rădița Palela consideră faptul că avem 18 școli cu promovabilitate zero la Matematică, plus alte 11 unde nu s-a reușit promovarea la Limba Română, ca fiind un motiv real de îngrijorare. Rezultatele ne indică nivelul de pregătire al elevilor în luna februarie, și ținând cont de faptul că Evaluarea va avea lor în iunie, este nevoie de impulsionare puternică pentru ca elevii să poată recupera ceea ce nu au asimilat, se pare, în anii trecuți.

„Elevii trebuie să conștientizeze că succesul poate veni doar prin strădania și munca lor. Cadrele didactice îi sprijină, părinții trebuie să-i susțină pe drumul spre rezultate bune, dar munca le revine elevilor. Cred că diferența față de rezultatele de la Evaluarea Națională din 2013, când am avut o promovabilitate de aproape 80%, este cauzată în mare parte de diferența dintre generaţii – deși nu putem compara cu anul trecut la simulare, pentru că atunci aceasta nu a avut loc. Pe de altă parte, este evident că situația nu e bună, copiii de azi nu au modele, nu comunică, se izolează și nu sunt motivați de situația economică pe care o resimt și ei”, a declarat Rădița Palela.

Inspectoratul cheamă părinții alături de profesori

Potrivit acesteia, Inspectoratul Şcolar vine cu un plan de măsuri în urma Raportului asupra Simulării: astfel, lucrările vor fi analizate de fiecare profesor de materie la clasă și va fi organizat un Program de recuperare a materiei. În plus, conducerile școlilor vor trebui să întocmească un Plan de măsuri, în vreme ce în perioada imediat următoare părinții elevilor vor fi informați cu privire la rezultate.

„Este nevoie de o mobilizare generală: a elevilor, profesorilor și părinților. Iar școlile ar trebui să continue aceste simulări. Inspectoratul și-a propus ca rezultatele să fie analizate de către inspectorii de specialitate și să fie prezentate alături de soluții la cercurile pedagogice, pentru întocmirea unor bune practici. De asemenea, vom organiza inspecții tematice pentru a vedea punerea în aplicare a măsurilor”, a declarat Rădița Palela.

Inspectorul școlar general adjunct a admis că sunt curioase și situațiile care scot în evidență faptul că în unele școli promovabilitatea a fost zero, însă a atras atenția că e vorba în general de școli din mediul rural, care sunt mici sau de școli din anumite comunităţi – cum ar fi Școala Néri Szent Fülöp din Sfântu Gheorghe, unde niciun elev nu a luat note de trecere. Pe de altă parte, Palela a atras atenția că sunt zone rurale unde copiii nu sunt încurajați să învețe și nu beneficiază de sprijinul părinților în acest sens, dimpotrivă. Astfel, acești copii ajung la școală doar „pentru că așa trebuie”, însă ei au formată deja o filozofie de viață, care spune că nu au nevoie de carte prea multă, căci oricum vor rămâne în gospodăriile de la țară, să îngrijească pământurile și animalele. Există, se pare, adevărate „cazuri pierdute”, căci părinții unor copii nu-i susțin nici în învățare și nici nu au habar ce înseamnă o serbare sau o ședință cu părinții.

„În astfel de cazuri, oricâtă silință și-ar da un cadru didactic, se luptă cu morile de vânt. Dacă motivația exclusivă nu există la copil, atunci totul e pierdut. Trebuie înțeles faptul că tinerii au nevoie de îndrumare, de comunicare – părinții trebuie să-i privească pe copii ca pe parteneri de viață, prin dialog ei se deschid și se înviorează imediat ce le dai valoare. Reperele, valorile, sunt elemente de stimul – or, dacă ei nu le au, nu mai au motivații. Adulții trebuie să-i învețe să caute învățătura, dar și să le arate că succesul înseamnă muncă multă, nu glorie imediată”, a mai spus Rădița Palela, care a ținut să le mulțumească celor aproximativ 300 de cadre didactice din județ care s-au implicat în organizarea și desfășurarea Simulării, fără a cere bani pentru asta, deși ar fi putut să o facă.

Noi sesiuni de simulări

Potrivit planului de măsuri al IȘJ, școlile vor trebui ca în perioada următoare să organizeze noi sesiuni de simulări, pentru a vedea din nou care sunt golurile și ce se mai poate recupera. Directoarea CNMV, Luminița Costea, ne-a declarat că rezultatele de aici puteau fi mai bune și a precizat că la nivel de clasa a VIII-a conducerea se va implica nu doar prin întâlniri cu părinții ci și prin organizarea a încă cel puțin o simulare.

În 2013, nu a existat o simulare a Evaluării Naționale, iar la examenul real, care a avut loc în vară, mai bine de 76% dintre elevii covăsneni au obținut note de trecere; cea mai mare promovabilitate a fost la Limba Maghiară, urmată de Matematică și abia apoi Limba Română.