Nu ducem lipsă de atracții în judeţ, însă nu reuşim să creştem numărul turiștilor

De ani de zile, politicienii și factorii decidenți ai județului Covasna vorbesc despre necesitatea de a promova turismul și locurile unice ale judeţului – avem stațiunea Covasna, declarată de interes național, plus peisajele sălbatice de la Balvanyos ori conacele din diverse localități. Cu asemenea bogății, cărora li se alătură apele minerale și mofetele, s-ar spune că, cel puțin teoretic, turismul ar trebui să fie în floare. Ceea ce ar face ca, în mod inevitabil, economia județului să funcționeze real, oamenii să aibă locuri de muncă, turiștii să ne invadeze iar județul în sine să fie o atracție pentru oricine. Și totuși asta nu se întâmplă – pentru că suntem săraci și nu avem infrastructură modernă, pentru că nu ne știm promova sau pentru că, în definitiv, nu suntem atât de grozavi precum ne place să credem, deoarece nu reușim să aducem aici mai mult de câteva mii de turiști, anual. Cu toate acestea și chiar pe vreme de criză, se pare că anul trecut nu a fost unul tocmai rău pentru turismul covăsnean, deoarece am reușit să nu pierdem din cei pe care i-am atras în anii trecuți. Asta reiese din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Covasna, numărul turiștilor care au ales județul nostru pentru a se relaxa a scăzut de la an la an, chiar dacă datele pe ultimii doi ani arată o oarecare constanță.

Cu 10.000 de turişti mai puțin în 2013 decât acum doi ani

Anul 2011 a fost cel mai prolific an pentru turismul covăsnean, atunci având cei mai mulți turiști: aproape 92.000, din care 7.900 au fost turiști străini. E drept, dintre străini cei mai mulți au fost turiștii maghiari, care fac în principal turism cultural dorind să vadă conace, rezervații naturale, biserici ori muzee, însă au mai ajuns pe la noi și turiști din alte zone ale Europei, atrași poate și de reclama pe care a făcut-o zonei însuși Prințul Charles al Marii Britanii. Dacă în 2008 și 2009 județul a avut câte 62.000 de vizitatori, în 2010 numărul acestora a scăzut cu 2.000. După creșterea spectaculoasă din 2011, când ajunsesem la 92.000 de turiști, a urmat o nouă scădere în 2012, când ne-au vizitat 79.000 de turiști. În 2013, în județul nostru au ajuns 83.000 de turiști, potrivit unui raport preliminar al DJS Covasna. Cei mai mulți turişti – adică în jur de 33.000, au ales județul nostru în lunile de vară iunie și iulie.

În ceea ce privește stațiunea Covasna, indicele de utilizare a capacității de cazare turistică de aici a fost în ultimii ani undeva la 60%, semn că mai e destul loc de mai bine. Procentul destul de mic al gradului de ocupare pe un an întreg se poate explica și prin faptul că la Covasna hotelurile sunt mari, însă oferta s-a concentrat, ani de zile, pe contractele cu Casa de Pensii care oferea aici bilete de tratament pentru pensionari. Datele acestea s-ar putea schimba însă în bine, deoarece majoritatea hotelierilor au decis ca din acest an să nu mai țină spațiile de cazare închise, astfel că vor câștiga turiști și pe timp de iarnă, adică în extrasezon. În plus, la Covasna se lucrează intens și pe infrastructură, astfel că sunt șanse ca în câțiva ani turiștii să poată ajunge aici în condiții decente de drum. Pe de altă parte, autoritățile locale sunt conștiente că mai au mult de lucru la partea de ofertă, astfel încât orașul să nu fie doar „o stațiune pentru pensionari” ci să ofere atracții și pentru familiile tinere.

Balvanyosul nu duce lipsă de turiști

Potrivit primarului comunei Turia, Daragus Attila, cei mai mulți turiști din țară care vin în Covasna aleg zona Balvanyos, iar cele mai pline luni sunt, și aici, cele de vară. Membru în Consiliul Director al Asociaţiei pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Daragus rămâne un optimist și crede că în câțiva ani județul va reuși să atragă peste 100.000 de turiști anual.

Iar în acest sens, Daragus spune că trebuie să mizăm pe frumusețile naturale pe care le avem, pe mâncărurile specifice și deosebite de ceea ce găsim în restul ţării – tocmai pentru că aici se îmbină mai multe culturi culinare, precum și pe obiectivele culturale unice. Astfel, Conacul Apor de la Turia, Castelul Kalnoky de la Micloșoara sau Castelul Mikes de la Zăbala, Lacul Sfânta Ana, sunt doar câteva dintre obiectivele cu care îi putem atrage pe turiști.

„La Balvanyos nu ne putem plânge: cele mai pline luni sunt cele de vară, dar și de Crăciun și Anul nou am avut 100% ocupare, iar acum am epuizat deja locurile pentru Paște. Rezervările se fac din vreme și sunt căutate mai ales de cei din sudul țării”, ne-a declarat Daragus.

Potrivit acestuia, el însuși proprietar de pensiune și restaurant, secretul atragerii turiștilor stă inclusiv în prețurile decente practicate de hotelierii din zonă. Astfel, aici se găsesc încă oferte de 90 de lei camera/zi la trei stele, iar prețurile la mâncare sunt de asemenea acceptabile.

„Nu am crescut prețurile în acești ani de criză. Că dacă le creșteam, pierdeam clienți. Așa, tot pierdem la final la profit, dar mai puțin se simte în rest. Dacă facem o comparație cu Covasna ocupată doar la jumătate, pot spune că asta e normal la urma urmei: care orășean alege să plece dintre blocuri și betoane… tot la blocuri și betoane? Mai bine vine la noi, că avem dealuri, lacul aproape, câmpuri și poteci, păduri frumoase. Avem ce oferi, iar dacă drumurile ar fi și ele la standarde normale, cred că altfel am discuta. Sigur, mai sunt lipsuri și pe unele părți de servicii, dar acolo mai repede remediezi decât la drumurile pline de gropi”, a mai spus Daragus Attila.

De altfel, primarul Turiei s-a plâns de nenumărate ori de starea deplorabilă a DJ 113, care arată, după cum se exprimă chiar el, „ca după război”. Daragus a spus că acest drum e rușinos pentru județ, în condițiile în care avem pretenția la un turism de succes.

Le facem vânzări altora și nici nu știm ce avem acasă

Cu toate că avem un județ cuceritor prin ceea ce are de oferit, se pare că noi înșiși nu-l cunoaștem prea bine, așa că preferăm să mergem la alții. Prea puțini sunt cei care aleg să petreacă un weekend în pensiunile din zona Întorsurii sau Balvanyosului, preferând să se relaxeze pe Valea Prahovei, chiar dacă asta înseamnă inclusiv mult mai mulți bani scoși din buzunare. Iar asta e nu doar o chestiune de fițe, cum ar fi unii tentați să creadă, cât și o chestiune ce ține de lipsa mesajelor de promovare.

Alice are 33 de ani și susține că, cel puțin o dată la două luni, ea și cu soțul ei aleg să petreacă un weekend în afara orașului. Aleg câte o pensiune din Brașov sau Prahova și nu și-au pus niciodată problema de a cerceta mai aproape, adică în județ.

„Nici nu prea credeam că sunt oferte în acest sens. Sigur c-am fost la Lacul Sfânta Ana și la Balvanyos, dar chiar nu mi-a trecut prin minte să mă interesez de cazare. Deși da, probabil că e mai ieftin și cred că e la fel de frumos ca în alte părți… problema vine, cred, la partea de socializare – par locuri mai puțin frecventate și chiar dacă vrem să ne odihnim, nu vrem să avem senzația de pierduți în pustiu”, ne-a spus tânăra.

Cât despre Covasna, tinerii au în general ideea de stațiune pentru „bolnavi” sau „bătrâni”; bineînțeles că au auzit de apele minerale, Mocăniță, Planul înclinat sau Valea Zânelor, însă nu există, spun ei, o popularizare serioasă în acest sens.

„Despre astea am mai citit în presa locală, când s-a organizat câte un eveniment, când s-a anunțat câte un proiect. Dar o campanie de informare, ceva afișe, ceva atractiv, nu s-a făcut. Sincer, dacă mă întreabă cineva despre turismul din județul nostru, înclin să spun că n-avem, pentru că deși avem, acesta nu e prea vizibil”, ne-a spus Radu, student.