Datele privind situaţia firmelor înmatriculate în judeţ sau investiţiile directe cu capital străin nu arată un tablou prea roz al mediului de afaceri covăsnean.

Potrivit conducerii Camerei de Comerţ și Industrie Covasna (CCI), judeţul nostru înregistrează o scădere cu 11% a firmelor înmatriculate în primul semestru al anului 2010 comparativ cu perioada similară din anul trecut, respectiv în prima jumătate a acestui an s-au înmatriculat 389 de societăţi comerciale, ponderea fiind reprezentată de persoanele fizice – 228.

În aceeaşi perioadă de timp, au fost dizolvate şi suspendate 426 de firme - un nivel cu aproape 50% mai mic decât în 2009, ceea ce dă speranţa că maximul căderii a fost cel înregistrat în semestrul I din anul trecut (854).

CCI raportează o creştere de 11% la radierile voluntare (288) efectuate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2010, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, faţă de nivelul ţării (549%), judeţul Covasna înregistrând cel mai mic procent.

În prima jumătate a acestui an au intrat sub incidenţa legii falimentului 60 de firme, aproape o treime dintre acestea în luna mai.

„Numărul dizolvărilor, suspendărilor, radierilor şi falimentelor înregistrate în prima jumătate a acestui an în judeţul Covasna este aproape dublu numărului de firme nou înfiinţate. „Premiera” din 2009 continuă: numărul celor care doresc a-şi asuma responsabilitatea (devenită povară) antreprenoriatului este sensibil mai mic decât a celor care, de voie sau nevoie – mai ales, renunţă. Această cifră trebuie să dea serios de gândit tuturor celor ce fac legi şi scot hotărâri cu incidenţă asupra mediului antreprenorial, a celor ce cheltuiesc bani ce nu-i produc, a celor care se tot pregătesc să inoveze şi să adopte măsurile anticriză”, se arată într-un comunicat al CCI Covasna, care atrage atenţia că anularea impozitului minimal este imperioasă şi urgentă, locurile de muncă trebuind a fi generate, ca în statele dezvoltate ale UE, de către IMM-uri.

Ultimii din ţară la investiţii străine

Judeţul Covasna nu stă bine nici la înmatriculările firmelor cu participare de capital străin, scăderea fiind în primul semestru al acestui an de 18%.

La finele lunii iunie, în judeţul nostru erau înmatriculate 783 de firme cu participare de capital străin, primele trei locuri, după capitalul subscris în dolari, fiind ocupate de Ungaria, Olanda şi Germania.

„Suma totală de participare cu capital străin a fost de aproapre 59,4 milioane dolari, ceea ce înseamnă o investiţie medie pe cap de locuitor de cca. 257 de dolari, în 18 ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o medie anuală de cca. 14 dolari/locuitor investiţie directă de capital străin. La nivelul ţării, numai în anul 2009, investiţia medie străină pe locuitor, sub forma de participare cu capital, a fost de 251 dolari. Aşadar, investiţiile străine directe în Covasna, în 18 ani au fost cât într-un an (de criză) - la nivelul ţării, socotind participarea de capital străin în medie pe locuitor”, se explică în comunicatul CCI.

În aceste condiţii, CCI Covasna consideră că judeţul Covasna continuă să fie “în centrul ţării şi la marginea fluxurilor investiţionale străine“ , singura perspectivă de creştere a interesului pentru investiţii în Covasna continuând a fi, se pare, realizarea aeroportului internaţional de la Braşov. Alături de acesta, judeţul nostru ar mai putea atrage prin realizarea unor capacităţi de producţie noi, modernizarea căii ferate - culoarul IV european, care trece prin Braşov sau finalizarea drumului naţional Ojdula-Focşani, care scurtează drumul către portul Constanţa.