Interviu cu directorul DGFP Covasna, Balint Bela Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Covasna a primit și prelucrat peste 95% din declarațiile 112 ale asiguraților din județ, aici fiind așteptate 4.141 de firme. Din declarațiile depuse deja la DGFP pe luna februarie, s-au încasat 18 milioane de lei, acestea reprezentând potrivit directorului DGFP Covasna, Balint Bela, venituri la bugetul de stat din asigurările sociale, suma fiind totodată un vârf al încasărilor.

Interviu cu directorul DGFP Covasna, Balint Bela

Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Covasna a primit și prelucrat peste 95% din declarațiile 112 ale asiguraților din județ, aici fiind așteptate 4.141 de firme. Din declarațiile depuse deja la DGFP pe luna februarie, s-au încasat 18 milioane de lei, acestea reprezentând potrivit directorului DGFP Covasna, Balint Bela, venituri la bugetul de stat din asigurările sociale, suma fiind totodată un vârf al încasărilor. La nivel național există 450.000 de declarații 112, ceea ce reflectă un număr total de 8,5 milioane de asigurați care nu vor mai trebui să se plimbe la ghișee pentru depunerea acestora, noul sistem responsabilizându-i în acest sens pe angajatori. Despre interesul firmelor covăsnene de a fi în regulă cu Fiscul, banii pe care județul nostru îi dă la bugetul de stat, controalele realizate alături de Garda Financiară și Vama Covasna, precum și despre multe alte aspecte, am discutat cu directorul DGFP Covasna, Balint Bela.

Domnule director, care este starea generală a Finanțelor în județul nostru?

Avem o stare generală destul de bună, în sensul că totuși nu avem fraude mari, plus că odată cu preluarea Declarațiilor 112 s-a sesizat o noutate în faptul că se prelucrează electronic, ceea ce este ceva interesant. Aceste două aspecte sunt, desigur, diferite, dar se sesizează o nouă atitudine din partea contribuabililor mijlocii, care au depus electronic aceste declarații prin contabili, ceea ce în timp va duce sigur la reducerea birocrației. S-a lucrat foarte bine la aceste declarații, în toate punctele județului, iar depășirea încasărilor pentru luna februarie a fost de 10%. Inspecțiile fiscale se derulează în condiții civilizate și nu cred că s-a auzit de vreun abuz. Controalele la agenții economici se derulează după mai multe grafice - fie pe baza planificărilor Finanțelor, care iau în calcul de când nu a mai fost controlat un anumit agent economic; ideea este că în urma controalelor efectuate trebuie să existe totuși un rezultat, nu mergem către cei despre care știm clar că sunt în regulă. Mai efectuăm controale și în urma solicitărilor pe care le primim de la alte organe, sau în urma unor sesizări primite de la cetățeni sau firme, cu condiția ca acestea să nu fie unele anonime, iar sesizările se referă în special la nereguli privind neplata impozitelor și a taxelor.

Cum ne situăm la plata impozitelor și care sunt zonele problematice în această zonă?

Chiar dacă ne situăm printre ultimele județe din țară ca și mărime, indicatorii de performanță ne-au situat pe locul 6 în 2010, ceea ce arată că există seriozitate în ceea ce privește plata impozitelor, așa că suntem printre județele cu performanțe bune. Sigur, există și un aspect negativ - cel al creșterii datoriilor, acest lucru fiind urmare a crizei financiare care a afectat pe fiecare anul trecut și care se pare că ne va afecta în continuare. Arieratele pe 2010 s-au ridicat la 60 de milioane de lei, s-au mai achitat din acestea și totuși, mai sunt 58 de milioane de lei care ar trebui achitate. Problemele se concretizează în aspectele muncii la negru, aceasta prejudiciind bugetul național cu aproape 30%. Totul pornește din faptul că firmele nu-și declară toți angajații, tocmai pentru a nu plăti diverse taxe, iar unul dintre cele mai problematice domenii îl reprezintă construcțiile.

Care sunt problemele cu care vă confruntați în ceea ce privește activitățile de rutină?

Unul dintre cele mai mari necazuri îl reprezintă faptul că nu avem cum valorifica în timp alcoolul și tutunul pe care le cofiscăm, iar cantitățile sunt destul de mari. Exista posibilitatea direcționării alcoolului către spitale, în sensul în care acestea l-ar fi putut transforma în spirt medicinal, însă problema este faptul că în sistemul sanitar nu există autorizații în acest sens. În prezent avem 10 tone de alcool depozitate la Vinalcool, dar acestea nu pot fi valorificate pentru că alcoolul confiscat nu este de cea mai bună calitate, iar producătorii de băuturi susțin că le-ar afecta calitatea produselor finale. În concluzie, alcoolul este foarte posibil să se strice dacă nu este utilizat cumva, în vreme ce și distrugerea acestuia este costisitoare. În ceea ce privește țigările, acestea se predau către fabricile din țară, urmând a fi apoi distruse.

Criza financiară din ultimii ani a crescut numărul executărilor silite?

Nu aș ști să spun exact acest lucru, pentru că executări existau și înainte de criză, acestea reprezentând un fenomen foarte schimbător, odată anunțată o executare silită, datoria achitându-se imediat, în aproximativ 80% din cazuri. Când se ajunge în acest stadiu al executării silite, licitarea bunurilor datornicului reprezintă ultimul pas, aceasta venind în limita obligațiilor fiscale ale datornicului și utilizându-se pentru achitarea îndatoririlor fiscale. Vorbim despre diverse execuții silite, iar aici pot ajunge și oameni simpli care pur și simplu nu mai reușesc să-și plătească obligațiile fiscale, dar și societăți sau oameni cu mai multă putere financiară. Sigur, marile probleme intervin atunci când avem de-a face cu presonaje care gestionează sume mari, au un grad de îndatorare considerabil și despre care, când începe procedura de recuperare, aflăm că nu au pe numele lor, în proprietate, niciun bun. Cu toate datoriile la Fisc se poate ajunge inclusiv în instanță și sunt cazuri în care procedeul este unul anevoios și lung, chiar dacă, așa cum am spus, în majoritatea cazurilor datoriile sunt totuși plătite înainte de momentul executării silite.

Ce ne puteți spune de contribuția județului Covasna la bugetul de stat, în condițiile în care există voci care susțin că nu am primi destui bani față de cât dăm?

Nu putem spune așa ceva, este nerealist. La finele fiecărei luni se redistribuie cote din sumele defalcate pe impozitele de venit, TVA, către autoritățile publice locale. Nu putem spune că județul Covasna se poate întreține singur, independent, pentru că nu dăm atât de mult pe cât primim la bugetul național. Ideea e că nu ne putem lăuda că am fi bogați.