Fermierii covăsneni au fost dotați cu pluviometre și au primit sfaturi pentru protejarea culturilor

Zeci de fermieri din județul Covasna au primit luni, la Sfântu Gheorghe, pluviometre cu care vor putea măsura umiditatea solului pe timp de vară. Pluviometrele au venit din partea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în cadrul unui proiect desfășurat în parteneriat cu APM Covasna, prin Organizația Meteorologică Mondială.

Fermierii s-au întâlnit și cu directorul executiv  ANM, Elena Mateescu, aceasta explicându-le că pluviometrele vin în folosință gratuită către ei și că, prin acestea, vor avea acces la determinarea cantității de precipitații atmosferice căzute într-un anumit interval de timp pe o anumită suprafață.

Potrivit Elenei Mateescu, distribuirea pluviometrelor a avut loc în cadrul unui seminar pe teme de climă, destinat fermierilor.

„Prin acest program oferim fermierilor inclusiv instrumente simple pentru măsurarea precipitațiilor, apa fiind principala resursă a agriculturii. Odată cu pluviometrele, fermierii vor primi și informații referitoare la schimbările climatice, iar scenariile arată o diminuare a cantităților de precipitații și o creștere a temperaturii aerului. Pierderile din aceste cauze trebuie diminuate cumva – prin măsuri și instrumente, iar pluviometrele oferă șansa de a cunoaște precipitațiile și rezerva de umiditate din sol, astfel încât lucrările pe perioada de vegetație a culturilor pot fi adaptate în funcție de umiditate”, a spus Mateescu.

Verile secetoase și lipsa precipitațiilor devin un scenariu realist

Referindu-se însă la perioadele de secetă, care i-au afectat și pe agricultorii covăsneni, directorul executiv al ANM a insistat pe adaptarea tehnologiilor pe viitor, alegerea unui sistem minim de lucrări care să conserve resursele de umiditate din sol, inclusiv decalarea termenelor de înființare a culturilor.

„M-aș referi la culturile de cartofi sau cele de câmp – ei bine, dacă acestea se înființează acum la anumite date considerate optime, este posibil ca în contextul scenariilor climatice viitoare, această dată să fie în avans – cu semănat mai devreme astfel încât să beneficiem de rezerva de apă acumulată în perioada iernii. Nu în ultimul rând, trebuie irigații pe suprafețele cultivate, plus cultivarea variată, cu culturi care au o rezistență bună la solul fără prea multă apă”, a mai arătat Elena Mateescu.

Pe de altă parte, agricultorii din județ au ținut să sublinieze că în vreme ce sistemele de irigare sunt foarte scumpe și birocrația încurcă realizarea acestora, implicarea autorităților pentru construirea unor lacuri artificiale, prin care să se capteze din debitele unor pârâuri, ar contribui nu doar la menținerea umidității ci inclusiv la îmbogățirea florei și faunei. Astfel, fermierii au arătat că avem în județ arii întregi pe care nu se cultivă și care se află în apropierea unor ape precum Râul Negru – ei cred că acolo s-ar putea crea acumulări de apă care ar mai putea schimba situația în cazul creșterii de temperaturi și scăderii precipitațiilor.

Cartograme speciale pentru covăsneni

La rândul lor, fermierii au solicitat realizarea unui program prin care informațiile meteo locale să fie mai accesibile și mai ales mai exacte. Președintele Asociației Crescătorilor de Bovine din Întorsura Buzăului, Vlad Constantin, a explicat că în vreme ce avertizările și prognozele ANM se referă în general la zone mai întinse, oamenii se confruntă în teritoriu cu situații aparte.

„Când primim informații de la ANM, ele se referă la interiorul arcului Carpatic, însă nu e totuna dacă vorbim despre Centrul țării sau baza acestui arc. Zona Întorsurii se află ca într-o găleată în care curenții de aer fac ce vor, așa că nu ar strica să avem informații mai concrete la nivel local”, a explicat Vlad Constantin.

Prin urmare, fermierii au primit promisiunea că ANM va elabora, în perioada care vine, un program care, prin cartograme, va oferi informații locale de câteva ori pe săptămână – mai ales că la Lăcăuți avem o stație meteo. Informațiile vor fi oferite online, prin Direcția pentru Agricultură Covasna.

Culturile, protejate de zăpada care altora le lipsește

În context, Elena Mateescu a subliniat că prognozele pe perioade medii arată în mod clar o creştere a temperaturilor și o scădere a precipitaţiilor – iar acest lucru s-a făcut cu adevărat simțit în ultimele veri, când județul Covasna a avut parte de perioade lungi de secetă, mai ales în 2012. Prin urmare, specialiștii recomandă agricultorilor să se pună la punct cu sistemele de irigații și cu alte alternative de apă, tocmai pentru ca munca lor de peste an să nu aibă de suferit.

Referindu-se la perioada imediat următoare, Elena Mateescu a arătat că datele Centrului European de Prognoză Meteo arată că vom avea parte de o iarnă normală, nicidecum de „cea mai grea iarnă din ultima sută de ani”, așa cum s-au aventurat unii să afirme.

„Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să aibă un regim de temperaturi mediu, iar cantitățile lunare de precipitații să fie apropiate de mediile climatologice. Comparativ cu sudul țării, Covasna stă bine, mai ales că iată, și în decembrie, a beneficiat de un strat de zăpadă, iar culturile, fiind protejate astfel, vor avea o evoluție bună”, a punctat Elena Mateescu.