Covăsnenii vor şti luna viitoare cu cât se scumpeşte tariful 

Județul Covasna este fruntaș în ceea ce privește gestionarea deșeurilor reciclabile, însă problema deșeurilor biodegradabile rămâne în continuare o provocare majoră. O parte semnificativă din acestea sunt aruncate în pubela mixtă, contribuind la o creștere a cantității de gunoi depus la groapă. Începând din anul viitor, tariful pentru economia circulară se va dubla, ceea ce va duce inevitabil la creșterea taxelor pentru populație. Efectul majorării se va simți mai ales în mediul urban, conform reprezentanților Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI-SMID) Covasna.

Cel mai probabil, de anul viitor, taxa de salubritate va fi majorată ca urmare a creșterii contribuției pentru economia circulară de la 80 la 160 lei/tonă. Modificarea tarifelor atrage după sine şi modificarea taxei de salubrizare pe care o plătesc cetăţenii.

În acest context, reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI-SMID) din Covasna au subliniat din nou, în cadrul unei conferințe de presă organizată la stația de sortare din Leț, importanța reducerii la minimum a cantității de deșeuri mixte care ajung la groapa de gunoi. Acest lucru poate fi făcut prin colectarea separată a deșeurilor biodegradabile.

Ambrus József, directorul ADI-SIMD Covasna, a punctat că este esențial ca oamenii să conștientizeze importanța rolului pe care îl au în procesul de reducere a volumului de deșeuri depozitate. Prin realizarea acestui obiectiv, în cel mai bun caz se va putea menține nivelul actual al taxelor, fie se va putea evita creștere semnificativă a acestora.

Directorul ADI-SIMD Covasna a precizat că la stația de sortare din Leț ajung peste 8.400 de tone de deșeuri reciclabile, iar de la an la an această cantitate crește, semn că o parte din populația județului a înțeles importanța acestui proces, însă la capitolul deșeuri biodegradabile mai este mult de lucru.

„Ne mândrim atât cu stația de sortare, cât și cu cea de compostare. Nu cred că sunt multe centre de management care reușesc să vândă pământ de flori din compostul făcut din deșeul biodegradabil. Noi asta facem. Iar la stația de sortare o să vedeți cum acel sac transparent este sortat în minim 18 fracții, ca să putem și valorifica gunoiul selectiv”, a explicat Ambrus József.

Statisticile din judeţ arată că aproximativ jumătate din deșeurile mixte sunt de fapt materiale biodegradabile care au ajuns într-un loc greșit, iar din acest motiv cantitatea de gunoi depus la groapă crește.

„Conform proiectului pe care l-am accesat pe POS Mediu, la stația de compostare putem să primim deșeuri biodegradabile din mediul urban, nu și rural. (...) În plus, de anul viitor, de la 1 ianuarie, contribuția la economia circulară se va dubla de la 80 de lei, la 160. E posibil că dacă nu facem aceste măsuri, să depășim acel prag critic de suportabilitate a populației. Eu îi felicit pe colegii mei salubriști care au început încetul cu încetul să abordeze acestea temă. Nu se refuză transportul deșeurilor biodegradabile. Dacă cineva are cantități mai mari și nu are unde să composteze, salubristul este obligat să ia deșeurile, dar contra cost. (...) Este nevoie să facem o stație de tratare mecanico-bilologică și atunci aceste rezultate pe care le avem deja, reciclarea, devierea de la depozitare, vor crește foarte mult și vom atinge aproape toți indicatorii care ni se impun prin lege”, a mai adăugat Ambrus József.

În ceea ce privește creșterea tarifelor, directorul ADI-SIMD  a precizat că în acest moment se efectuează calcule, iar schimbările vor fi anunțate cel mai probabil luna viitoare.

De ce să colectăm separat deșeurile biodegradabile?

Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile nu numai că ar micșora cantitatea de gunoi care ajunge la groapă, ci are și alte avantaje importante. Este esențial însă ca acest proces să se desfășoare în conformitate cu anumite reguli, și cea mai crucială dintre acestea este ca pungile de plastic să nu fie aruncate în coșul destinat deșeurilor biodegradabile, ci în pubela cu deșeuri mixte.

Dacă majoritatea locatarilor colectează deșeurile biodegradabile corect, dar un mic procent nu o face, acest lucru poate afecta întregul proces de gestionare a deșeurilor, anulând eforturile celorlalți, a punctat Ambrus József.

„Compostarea deșeurilor biodegradabile este un avantaj foarte mare. Compostul este un fertilizant foarte bun. Undeva între 8 mii de tone de deșeuri biodegradabile pe an sunt prelucrate și asta înseamnă undeva 5-6 mii de tone de compost pe care putem să îl producem. Îl valorificăm prin pământul de flori. Acesta este un produs finit care are conținut de compost. Mai are pe lângă compost și turbă, perlit și alte ingrediente. Dacă un om nu respectă regulile și pune și plasticul lângă biodegradabil, e un efort foarte mare fizic, uman și pentru utilaje. Deci consum de forță de muncă, de combustibil și tot nu putem sută la sută să scoatem tot plasticul, pentru că se separă într-un milion de particule bucățica aceea de plastic”, a declarat directorul punctului de lucru S.C. ECO BIHOR S.R.L. Covasna, Siklódi Loránd, care se ocupă de activitatea de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna.

Acesta a subliniat că motivația oamenilor ar trebui să meargă dincolo de aspectele financiare și să se concentreze pe conservarea resurselor și a planetei pentru generațiile viitoare.

„Nu trebuie neapărat să ne ghidăm după motivația financiară. Nu știu dacă o persoană bazată financiar poate să fie motivată cu bani. Ideea este că dacă am primit pământul ăsta, să încercăm să nu îl distrugem. Să lăsăm o amprentă cât mai mică. Dacă putem să refolosim și să reciclăm, este foarte important să o facem pentru copiii noștri și pentru viitor. Trebuie să le lăsăm o planetă pe care se poate trăi. (...) Ca să funcționeze lucrurile, sunt patru factori. Unul este omul, care colectează selectiv, al doilea este firma de salubritate care transportă gunoiul, al treilea suntem noi care prelucrăm și pregătim pentru reciclare și al patrulea sunt primăriile care supervizează procesul. Deci este o simbioză și dacă unul dintre aceste componente nu funcționează bine, atunci tot sistemul nu funcționează bine. Cel mai important este primul pas, adică modul în care selectăm gunoiul acasă”, a mai punctat Siklódi Loránd.

Aproximativ 2.000 de copii vin anual să viziteze stația de sortare de la Leț. Cei care gestionează activitatea de aici spun că este crucial ca educația privind gestionarea deșeurilor să fie predată și în școli.

Conform legislației în vigoare în România, fiecare persoană fizică este obligată să colecteze cel puțin trei categorii principale de deșeuri menajere: deșeuri reciclabile (hârtie/carton, sticlă, plastic, metal), deșeuri biodegradabile (crengi de copaci, iarbă, coji de legume și fructe, zaț de cafea, coji de ouă, pungi de ceai, frunze, resturi, prosoape de hârtie folosite etc.) și deșeuri mixte, informează TEGA S.A. Acestea din urmă includ toate deșeurile care nu sunt nici reciclabile, nici biodegradabile: materiale plastice nereciclabile, contaminate (de exemplu, PET-uri cu substanțe chimice și detergenți), produse de igienă personală, scutece, deșeuri textile (haine, încălțăminte). Deșeurile mixte sunt trimise direct la groapa de gunoi, fără a fi sortate, unde se vor descompune în sute de ani.