După retragerea apelor de la Băcel, dar și din celelalte localități afectate de inundațiile din luna mai, oamenii, ONG-urile și autoritățile locale s-au mobilizat și au contribuit cu fel și fel de ajutoare pentru ca localnicii să poată reveni la o viață normală. Gesturile de umanitate sunt impresionante și ne redau speranța și încrederea că omenia există și se manifestă. 

Cu toate acestea, dacă de mâine norii ar vărsa aceeași cantitate de ploaie deasupra satelor din Covasna, și din alte zone inundabile din România, toate ajutoarele aduse s-ar duce odată cu apele revărsate, iar oamenii ar lua-o de la capăt cu durerea și chinul de a reconstrui. De ce? Pentru că, pe termen lung, rezolvarea încă se lasă așteptată. 

În ceea ce privește situația îndiguirilor din zona satul Băcel, am stat de vorbă cu Silviu Tăras, primarul comunei Chichiș pe care l-am găsit în repetate rânduri în acțiune, pe ulițele satului, încercând să ajute, să rezolve, să susțină, dând dovadă de o implicare reală, așa cum ar trebui să facă orice primar ales. 

Pentru că este un bun cunoscător al situației din zonă, l-am întrebat ce ar fi de făcut concret pentru ca Băcelul să scape odată pentru totdeauna de inundații, iar răspunsurile le găsiți în interviul de mai jos. 

- Să pornim discuția de la infrastructură! Ce șanse sunt pentru ca problema aceasta să fie rezolvată?

Când vorbim de infrastructură, să știți că a fost afectată grav și infrastructura locală, dar ceea ce ne interesează pe noi și pe oameni sunt digurile. Deci asta așteptăm noi ca să se facă. S-a făcut evaluarea – până acum, asta știm că s-a făcut – și s-a transmis un necesar către guvern pentru a interveni.

- Puteți să ne spuneți ceva despre rezultatele acestei evaluării? 

Eu știu ceea ce am evaluat împreună cu comisia județeană pentru evaluarea pagubelor produse de inundații. În infrastructură, avem 894.000 de lei pentru refacerea străzilor în această zonă afectată și aproximativ 800.000 de lei pentru Chieniseg, care este un cătun la confluența Râului Negru cu Oltul și aparține de Chichiș. Și, acolo, sunt trei familii. Și când este zona inundată, se distruge practic singurul drum de acces către aceste familii. Reprezintă o mare problemă pentru noi și o prioritate în refacere. Dacă, de exemplu, ar fi să aleg, pentru că nu sunt bani suficienți, care este infrastructura stradală care trebuie refăcută și intervenită, aceea este; pentru că – Doamne, ferește! – dacă trebuie să ajungă o mașină de pompieri sau salvarea, nici acum nu sunt sigur că poate să ajungă.

- Înțeleg, însă eu vă întreb dacă, în cazul în care plouă din nou ca în luna mai, ce fac oamenii aceștia? Ce șanse reale sunt pentru a schimba destinul Băcelului în raport cu precipitațiile?

Noi am cerut insistent – împreună cu primarul de la Dobârlău… Există o soluție, nu este una inventată de noi. A fost soluția elaborată după inundațiile din 2018. Deci, noi cerem două lucruri. Să se facă digurile din beton sau să fie digurile refăcute din beton în incintă, ceea ce înseamnă în localități. Ca să nu avem posibilitatea reală, așa cum am avut-o și acum, că într-o zi în care au fost 500 de voluntari care au încărcat saci și i-au așezat pe diguri, dacă se rupea digul la momentul respectiv, atunci mureau oameni. Și după cinci zile de apă, care a stat și a îmbăiat digurile, nu există nicio garanție că aceste diguri vor rezista. Slavă Domnului, au rezistat! Dar nu cred că este normal într-o țară ca în cazul oricăror fenomene naturale să fim lăsați în voia Domnului (dacă intervine și nu se sparg diguri).

Și aceasta nu este soluția, singura soluție – pentru că este o cantitate foarte mare de apă care se adună aici. Chichișul este punctul cel mai jos din județ și din regiune. Aici este confluența Râului Negru cu Oltul, confluența Tărlungului cu Râul Negru și mai sunt pârâiașele care vin de pe deal. Și, când crește nivelul Râului Negru, atunci se blochează Tărlungul și se produce catastrofa. Dar există polderele, deci este soluția polderelor, ceea ce se aplică.

- Ce înseamnă poldere?

Polderele înseamnă zone inundabile de sute de hectare care sunt încercuite cu un dig și, în cazul în care crește foarte mult nivelul apei în râu, atunci se dă drumul printr-un sistem de subtraversare și poate apa să se reverse. Bine, peste culturile oamenilor, dar nu peste case. Și nu pun în pericol vieți omenești, iar acei gospodari care au avut culturile distruse în acest fel trebuie despăgubiți de către stat. Deci, ne trebuie o lege.

- Deci nu avem lege pentru asta…

Nu avem. Deci, mai întâi, cu asta trebuie să înceapă Parlamentul României dacă ar veni și m-ar întreba pe mine care sunt prioritățile României în acest moment. Pentru că sunt absolut convins că nu este singura zonă în care se produc astfel de catastrofe din lipsa aplicării unor soluții existente. Pentru că nu este o problemă care se întâmplă la noi. S-a făcut în alte țări, în alte locuri în România.

- Voiam să vă mai întreb despre faptul că s-au alocat niște fonduri pentru îndiguire în 2018 de guvernul Dăncilă, dar nu rezultă de nicăieri concret unde s-au dus banii ăștia. Dumneavoastră știți ceva despre ei? 

Și în această zonă s-a intervenit pe sute de metri…

- Deci banii s-au cheltuit aici?

S-au cheltuit și aici, dar nu numai aici. Sunt zeci de mii de kilometri de diguri în România...

- Și ce intervenții s-au făcut concret aici?

Atunci s-au făcut două lucrări mai mari. Acolo unde s-a spart digul, s-a refăcut digul – în Lunca Mărcușului, și acum se vede – și după aceea, au ridicat nivelul în zonele unde a reprezentat pericol în 2018. Nu în toate zonele! Pentru că a trebuit și acum să intervenim pe diguri în alte zone.

- Și lucrările acestea, despre care spuneți că ar trebui făcute, când putem spera că se vor implementa?

Depinde de cine ia deciziile la nivelul guvernului.

- Dar dacă deciziile se iau mâine?

Atunci se poate întâmpla poimâine, pentru că nu este o construire a unei autostrăzi. Nu este o chestie atât de complicată.

- Și fonduri ar fi?

Fonduri de la guvern. Deci sunt aceste... digurile nu sunt în administrarea noastră, sunt din administrarea Apelor Române. Deci ei ar trebui să primească buget și cu destinație pentru a realiza aceste poldere.

- Dar ar trebui să colaboreze cu dumneavoastră…

Ar trebui să colaboreze și să știți că, în momentul în care ar primi fonduri, ar colabora.

- Și nu ei ar fi cei care ar trebui să se autosesizeze, să ceară fonduri?

Dar știți foarte bine că de la președinte, până la ministrul mediului, au fost foarte mulți și de foarte multe ori prezenți aici. De fiecare dată când a plouat. Și de fiecare dată noi, cu Bogdan (n.red. Bogdan Barbu, primarul din Dobârlău), am spus același lucru: „Noi cerem două lucruri – nu să vrem să refaceți drumul, asta o facem noi, Vă rugăm să faceți digurile și să faceți digurile din beton”. 

*** 

Povestea Doinei Bălășcuță și a altor localnici din Băcel, care au trăit pe pielea lor drama inundațiilor și lupta grea de după retragerea apelor poate fi citită aici: Băcel, la o lună jumătate după potop: apele s-au retras, greul abia acum începe.