Şcoala profesională de trei ani revine, iar liceele se reorganizează dorind să atragă cât mai mulți elevi

După mai mulți ani de experimente aplicate direct generațiilor de elevi care au terminat gimnaziul în ultima perioadă, Ministerul Educației revine la școlile profesionale de trei ani, recunoscând astfel că nu toți elevii sunt academicieni și că, iată, începe să se resimtă lipsa celor care învață o meserie. Așa se face că, din toamnă, liceele tehnologice din județul nostru vor avea și ele clase de profesională, dându-se astfel șansa copiilor care doresc o inserție rapidă de piața forței de muncă de a-și însuși o meserie din care să se poată întreține cât mai curând.

Învățământul profesional a fost abandonat fără motive reale

Inspectorul școlar general al județului, Keresztély Irma, a declarat marți că revenirea școlilor profesionale este de bun augur, însă a precizat că mentalitățile trebuie schimbate în continuare și aceasta va fi o muncă ce va mai dura câțiva ani. Potrivit lui Keresztély, în toamnă vom avea sub 2.000 de elevi în învățământul liceal și profesional, ceea ce semnifică cel mai mic număr de elevi din ultimii ani, când numărul a depășit constant acest număr; se pare că aceasta nu e însă o problemă ce va dura prea mult, ci doar încă trei-patru ani, generația care azi se află în grădinițe venind puternic din spate.

Planul de școlarizare pentru anul 2014/2015 readuce însă școlile profesionale, iar proporția dintre clasele de liceu teoretice, vocaționale și cele tehnologice este pentru prima oară în ultimul timp în favoarea acestora din urmă. La nivelul județului nostru se vor constitui 70 de clase de liceu și școală profesională, iar 39 dintre ele vor aparține filierei tehnologice.

„Acum cinci ani, când s-au desființat clasele de profesională, sistemul a suferit o ruptură de realitate. A generaliza învățământul liceal, prin renunțarea integrală la cel profesional, înseamnă a spune că toți copiii sunt buni numai pentru linie academică, capabili să ia Bac-ul și așa mai departe. Nici nu ne putem închipui ce reacții a generat desființarea profesionalelor – mai ales în rândul părinților, care indiferent de capacitățile, prestația și rezultatele copiilor, i-au vrut la liceu, mândrindu-se cu asta, chiar dacă apoi rezultatele de la Bac au arătat exact cum stăm. Trebuie să înțelegem că unii nu sunt pentru liceu și Bac, și trebuie lăsați să-și aleagă o meserie, așa cum se întâmplă în orice țară din Occident – Germania, Franța, Spania, Suedia, Danemarca, unde absolvenții de învățământ profesional sunt apoi capabili să se întrețină, să lucreze, să devină antreprenori, să prospere”, a explicat Keresztély.

Toate datele arată că ne lipsesc meseriașii

Potrivit acesteia, Comitetul Local de Dezvoltare în Parteneriat Social (CLDPS), format din oameni de afaceri, reprezentanți de sindicate, directori de licee tehnologice și autorități locale, s-a întrunit de trei ori, prezentându-se planul local al județului privind direcțiile de dezvoltare a pieței muncii. În funcție de acestea, s-a realizat că este nevoie de pregătire profesională, astfel încât pe viitor agenții economici să aibă cu cine lucra, iar tinerii, la rândul lor, să aibă pregătirea profesională cerută. În context, Keresztély a arătat că există cerință pentru confecții și servicii, dar și pentru industria alimentară – chiar dacă aceasta fiind mai puțin dezvoltată la noi, cererea nu e atât de mare. Pe de altă parte, inspectorul general a expus și faptul că unele clase de liceu tehnic nu se mai justifică din punct de vedere al profilului și se impune înlocuirea lor cu alte domenii ori măcar alternarea lor.

„De ani de zile ne luptăm cu directorii, pe care vrem să-i convingem că nu mai e nevoie să se înființeze clase de protecția mediului – nu au finalitate, pentru că nu avem în județ instituții care să angajeze atâția specialiști în domeniul protecției mediului – România umblă încă în papuci la acest domeniu, să fim sinceri. Cred că ar trebui să mergem pe alternative… La comerț, economic, turism, alimentație și igiena corpului uman e nevoie – dezvoltarea turismului rural pe care o dorim evident că cere specialiști în acest domeniu, numit în comun Servicii. Pe de altă parte, nici la Comerț nu mai avem nevoie de atât de mulți contabili cu studii medii, mai ales că cerința legislativă e pe studii superioare – sper că cei care fac astfel de liceu continuă studiile la Științe economice și devin economiști”, a arătat Keresztély Irma.

Nu (mai) avem chef de muncă

Șefa IȘJ a admis că domeniul tehnic a avut de suferit în ultimii ani, fiind ocolit atât de copii cât și de părinți, aceștia din urmă dorindu-și pentru copiii lor meserii și ocupații mai fine, poate de birou, care să-i ferească de munca prea grea.

„Visul oricui e să muncească puțin pe cât mai mulți bani. Iar domenii precum prelucrarea lemnului sau construcțiile nu au priză la public. Și atunci, firmele din aceste domenii, chiar dacă solicită absolvenţi de așa ceva, tot nu au de unde alege – plus că tinerii se feresc, fiind nemulțumiți din diverse motive. Nu vreau să intru în polemici cu nimeni, dar cert e că atitudinea tinerilor față de muncă s-a schimbat mult: la noi, atitudinea față de muncă nu face bine”, a mai spus inspectorul școlar general.

Revenind la modificarea legii care readuce învățământul profesional, Keresztély a mai precizat că profesioniști care să-i învețe pe tineri mai există încă în școlile tehnice ale județului, ceea ce reprezintă un avantaj, aceștia fiind oameni de la care generații întregi au învățat meserie. În concluzie, Keresztély Irma consideră că reintroducerea școlilor profesionale reprezintă clar un pas înainte, mai ales că timpul a demonstrat că acestea sunt absolut necesare – asta o confirmă și decizia celor de la Liceul Tehnologic Kós Károly, care, iată, pentru anul școlar 2014/2015 au solicitat doar clase de școală profesională.

Profesionala, prima mare încercare după ani de absență

La rândul său, directorul Agenției Judeţene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, ne-a declarat că în vreme ce licee tehnologice precum „Berde Áron” și „Constantin Brâncuși” reușesc să acopere necesarul pe domeniul Serviciilor și Comerțului, având deja o tradiție în acest sens, trebuie văzut ce se va întâmpla cu restul, mai ales că liceele tehnologice nu sunt convinse că în vară vor reuși să înmatriculeze elevi pentru toate clasele solicitate.

„Discuțiile în cadrul CLDPS au fost aprige și crâncene, chiar dacă acest comitet are, până la urmă, doar rol consultativ. Dar am arătat de ce e nevoie în județ, solicitând la Liceul Tehnologic Puskás Tivadar o clasă de tinichigiu auto, de pildă. Dar e nevoie și de absolvenți în agricultură, chiar dacă acum meseria de tractorist nu mai e ce era cândva, deoarece vorbim deja despre o agricultură electronizată în care e bine să ai și cunoștințe de calculator. E nevoie și de oameni calificați în confecții, dar problema rămâne dacă se va reuși înmatricularea acestor clase de profesională. Tocmai de asta, în primăvară vrem să inițiem alături de agenții economici o campanie de informare agresivă, prin care să le arătăm tinerilor că se pot câștiga bani și în fabricile din județ, să-i ducem în vizită la acestea, să vadă că nu e moarte de om acolo și că, iată, pot să se întrețină și dacă rămân acasă”, a mai spus Kelemen, care a admis că, deocamdată, se simte o reținere a elevilor atunci când vine vorba despre a-și însuși o meserie și a munci în industria locală.

Reînființarea școlii profesionale este primită însă cu încântare de către directorii liceelor tehnice, care spun că se revine de fapt la un sistem care oferea tinerilor o meserie, permițându-le ca apoi să-și continue și studiile, dacă voiau. Directoarea Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Rodica Pârvan, ne-a declarat că revenirea claselor de profesională este absolut benefică, lipsa din ultimii cinci ani a acestora fiind clar resimțită.

„Bineînțeles că ne bucură, s-a dovedit clar că e nevoie de absolvenți calificați care să poată munci imediat, plus că, acesta e adevărul, nu toți sunt făcuți pentru studii academice”, a declarat Rodica Pârvan, arătând că instituția pe care o conduce va avea, din toamna lui 2014, două clase de școală profesională de trei ani.

La rândul lor, oamenii de afaceri spun că ar avea nevoie de tineri absolvenți pregătiți pe diverse domenii și cred că revenirea școlilor profesionale poate ajuta enorm în industria locală.

„Mi-ar fi mult mai ușor să formez un ospătar care a făcut o școală profesională de profil și care are toate noțiunile de bază, decât să formez un om care a urmat doar un astfel de curs, de câteva luni. Pentru că cei care fac cursurile acestea în general o fac de nevoie, pentru că nu au de ales, pe când un tânăr care alege să facă o școală profesională poate însemna că-i și place, are o chemare spre o anumită meserie”, ne-a declarat patronul unui restaurant din Sfântu Gheorghe, care spune că ultimii ani au arătat fără echivoc că e nevoie de oameni tineri, formați în diverse meserii.

În ceea ce privește modul de selecție la școala profesională de trei ani, Ministerul Educației a elaborat o metodologie distinctă, care arată că elevii care vor să intre în clasa a IX-a la școala profesională de trei ani vor avea o perioadă de admitere între 26 și 27 mai, iar publicarea listelor celor admişi se va face pe 3 iulie. Obligaţia organizării admiterii revine fiecărei şcoli care are clase de profesională de trei ani, iar repartizarea nu se face de către calculator, ca în cazul admiterii la liceu. În situaţia în care numărul elevilor înscrişi este mai mare decât numărul de locuri disponibile, fiecare unitate are dreptul de a organiza propriul concurs de admitere. Proba suplimentară este preconizată a avea loc pe 10 iunie, iar rezultatele la probă vor fi afişate pe 13 iunie. Elevii care vor urma cursurile şcolii profesionale de trei ani vor primi o bursă de 200 de lei pe lună. De asemenea, aceştia pot primi subvenţii suplimentare din partea agenţilor economici care încheie contracte de parteneriat cu şcolile profesionale.