Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna a împlinit 15 ani de activitate ca instituție distinctă în județul Covasna, iar momentul a fost marcat prin organizarea Zilei Porților deschise, la care au participat zeci de persoane – majoritatea venind cu întrebări legate despre posibilitățile de angajare.

Directorul AJOFM, Kelemen Tibor, a declarat că ceasul aniversar este marcat de amintirile din primii ani de activitate, care au început într-o vreme în care economia județului era diferită – având încă o industrie care, în anii ce au urmat, a luat drumul privatizărilor ori al falimentului.

„Timp de 15 ani, AJOFM a fost alături de covăsneni prin diverse activităţi – sfaturi pentru un loc de muncă, pentru intrarea în șomaj, pentru accesarea diverselor ajutoare, pentru relocarea în muncă, creditarea IMM-urilor ori pentru diverse calificări. Cu toate acestea, AJOFM are o istorie mai veche ca domeniu de activitate, însă cei 15 ani marchează activitatea ca instituție separată”, a declarat Kelemen.

Potrivit acestuia, în cadrul AJOFM Covasna au accesat măsuri active peste 45.000 de oameni de-a lungul vremii, în vreme ce peste 8.000 de persoane au terminat cursuri de calificare puse la dispoziție de Agenție în ultimii ani. Kelemen a subliniat că, de la inițierea acestor cursuri, anual au absolvit sute de romi, în vreme ce aproape 50 au reușit să se și angajeze. Pregătirile profesionale s-au îndreptat inclusiv către personalul de execuție al Agenției, care a avut astfel șansa de a vedea cum se lucrează în țările europene și s-au putut desăvârși, însușindu-și diverse noi competențe.

„Au fost vremuri frumoase chiar și prin complexitatea lor. Ne-am început activitatea într-o perioadă grea, în care am prins disponibilizări masive; am văzut protestele de la CPL – Fabrica de Prelucrare a Lemnului, disponibilizările de la Amilum, închiderea minei de la Baraolt. Am prins migrația forței de muncă în străinătate, după cum am asistat la dispariția unor adevărate simboluri ale judeţului – Fabrica de Țigarete, ISAMA, Plastico. Am prins prima reorganizare a industriei județului, care a continuat să se reorganizeze până când o parte a dispărut... Și aș mai aminti faptul că am resimțit inclusiv disponibilizările de la Roman, Tractorul și Hidromecanica Brașov, care s-au adăugat celor din județ prin faptul că mulți covăsneni lucrau acolo”, a spus Kelemen Tibor. În context, Kelemen a precizat că cea mai mică cotă a șomajului covăsnean a fost în 2007, cu o rată de 6,19, în vreme ce cea mai ridicată a fost în 2002, cu 10,93 de procente.

Mina de la Baraolt a rămas doar amintire

Revenind la Mina de la Baraolt, Kelemen Tibor a admis că deși zonă defavorizată, Baraoltul nu a reușit să repună nimic în locul minei, pierzând în fața mult mai mediatizatei Văi a Jiului. Potrivit lui Kelemen, 80% dintre minerii de la Baraolt sunt acum pensionari – avantajul riscului de a lucra în mină, în vreme ce restul, cei mai tineri, s-au reorientat spre alte domenii.

„Din păcate, la Baraolt nu s-a pus nimic în loc. Au fost tentative, dar nu s-a reușit ruperea cozii pisicii, pentru că n-a existat o viziune. Și probabil pentru că nu s-a crezut în faptul că Mina avea să fie cu adevărat închisă. CET Brașov a fost marea deziluzie, poate au existat și alte interese și s-au orientat către alți furnizori de materie primă, cert e că Mina nu a reușit să țină pasul și în cele din urmă a închis porțile”, a mai spus Kelemen.

Despre zona Întorsurii, directorul AJOFM Covasna a admis că aici nu s-a reușit nici până acum exploatarea totală a excedentului de forță de muncă – drept pentru care întorsurenii au luat calea unor orașe mai mari – cum ar fi Brașovul, sau pe cea a străinătății.

„Au fost ani interesanți, cu multe schimbări. Sunt și părți care ar putea fi socotite ca fiind eșecuri, însă cred că partea bună e faptul că iată, în 2013, județul Covasna a reușit să se replieze cumva pe o industrie care nu-i e străină: avem textilele, industria componentelor de mașini și urmează o investiție masivă în industria de exploatare a lemnului. Sunt argumente bune că, cumva, am reușit să ne păstrăm din ceea ce ne-a reprezentat la momentul marilor schimbări aduse de capitalism”, a mai spus Kelemen Tibor.