STIREA ZILEI 28 aprilie 2020

„Statul acasă, deși sună bine, pe termen mediu are efecte mai mult negative decât pozitive”

de Iulia Drăghici - Taraș | 1437 vizualizări

Interviu cu președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, Edler András-György 

Este deja binecunoscut faptul că pandemia de coronavirus are efecte nu doar la nivelul sistemelor de sănătate din întreaga lume, ci și în ceea ce privește economia, mai ales prin măsurile restrictive referitoare la mișcarea populației. Dacă referitor la sistemul de sănătate știm deja mai multe aspecte care se raportează punctual la nivelul județului Covasna (număr de cazuri, internări, echipamente pentru medici și așa mai departe), despre efectele economice s-a discutat mai puțin. După articolul de luni, în care s-a vorbit mai pe larg despre domeniul turismului în contextul pandemiei de coronavirus, venim astăzi cu propunerea de a afla cum se resimte, în general, economia județului Covasna. La întrebări ne-a răspuns președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, Edler András-György. Rezultatul discuției este cuprins în interviul care urmează. 

În județul Covasna, care sunt domeniile/firmele cele mai afectate de pandemie? 

Este vorba în primul rând despre cele din turism, alimentație publică, restaurante, toate acele domenii ale căror activități au fost interzise prin declararea stării de urgență sau prin acele ordonanțe militare. Acestea ar fi cele mai afectate domenii, având în vedere că aici și dacă s-ar dori, nu există posibilitatea de a desfășura activitate. Ne referim la turism, la tot ce înseamnă hoteluri, moteluri, pensiuni, agenții de turism – care sunt și vor mai fi, din păcate, afectate pentru că și după ridicarea restricțiilor va mai dura un pic până ce oamenii se re-obișnuiesc cu călătoriile și interacțiunea cu alți oameni. În momentul de față eu zic că oamenii sunt speriați, exagerat de speriați și aici și media are un rol foarte important. Ar trebui date și niște știri mai pozitive, pentru că virusul acesta, până la urmă nu înseamnă numai moarte. 

  • „Ajungem în situația în care oameni sănătoși vor muri în mod indirect pentru că nu vor avea ce mânca”

Sunteți de acord cu ideea că „pandemia economică este mai mare decât cea de coronavirus”? Credeți că este adevărat că efectele economice sunt mai mari decât cele din sănătate?

Trăim într-o lume imperfectă. Din această cauză, situația aceasta actuală care există, în care oamenii stau acasă și primesc niște bani de la stat este o stare care nu se poate menține pe o durată lungă. Dacă ar fi așa, înseamnă că ne-am întoarce sau, mă rog, am făuri comunismul ideal, în care fiecare stă acasă sau primește bani de la stat, trăiește foarte bine și totul merge înainte. Vă dați seama că asta merge bine doar în teorie. În practică, dacă economia este blocată pe un timp mai îndelungat nu văd de unde ar mai exista banii din care, totuși, am putea să finanțăm în primul rând Statul și după aceea fiecare individ. Asta este marea problemă. Putem o lună, două luni să stăm acasă să trăim din acei bani pe care i-am avut din economii sau i-am primit sub formă de ajutor, dar situația nu se mai poate susține și va trebui să dăm drumul la activități. Dacă nu facem acest lucru, atunci ajungem în situația în care oameni sănătoși vor muri în mod indirect pentru că nu vor avea ce mânca. Ăsta este scenariul cel mai pesimist. (...) Economia, mediul privat, sau mă rog, o parte, care este blocat de pandemie, produce, până la urmă, prin impozite și taxe, banii necesari funcționării unui stat. Atunci dacă acel mediu privat nu e lăsat să lucreze, avem o problemă la partea de încasări și dacă nu avem încasări nu avem nici plăți. 

  • „Am putea să asistăm la creșteri de impozite și taxe”

S-ar putea aștepta oamenii la creșteri de taxe și impozite după această pandemie? 

Nu știu ce să vă spun. Până la urmă totul este posibil. Din punctul meu de vedere, există două posibilități: creșterea veniturilor sau utilizarea mai eficientă a banilor. Statul, dacă este un bun administrator al banilor pe care îi încasează de la contribuabili, atunci ar putea să scadă pe partea de cheltuieli. Și dacă reușește acest lucru, atunci nu sunt necesare creșteri de impozite și taxe. Numai că, din ceea ce văd eu în momentul de față, văd că Statul nu a realizat acest lucru. (...) Sunt unii angajați de la stat care iau în continuare salariul întreg, deci la ei nu se aplică această regulă, cu statul acasă și, știu și eu, statul în șomaj tehnic. Nu văd că s-ar fi umblat la anumite bugete care ar putea fi, în perioada asta, reduse. Statul continuă să funcționeze în mod normal, fără să țină seama de faptul că are o grămadă de cheltuieli suplimentare și că ar trebui să facă economii de undeva. Deci, din acest punct de vedere și din punctul de vedere al României, pentru că alte state acționează altfel, eu văd că am putea să asistăm la creșteri de impozite și taxe. Pentru că statul nu este un bun manager și nu utilizează în mod eficient banii.  

Și atunci am putea să înțelegem că ar putea să vină modificări și în ceea ce privește prețurile?

Nu știu. La prețuri nu văd să fie probleme. Cel puțin nu la acele prețuri pentru bunurile elementare, de bază, necesare populației. Pe de altă parte, sunt convins că vor fi modificări de prețuri la niște servicii care nu sunt esențiale. De exemplu, am citit pe un site de specialitate, că inclusiv în domeniul turismului, biletele de avion începând de anul viitor deja au prețuri mai ridicate. Sigur că vor fi și alte domenii. Acum depinde și de cum evoluează această pandemie. Mă mai gândesc la un exemplu: dacă într-un restaurant, în loc să intre 200 de oameni, cât are capacitatea, pot intra doar 50 din cauza distanțării sociale, înseamnă că lucrează la capacitate de 25%. Dacă lucrează la capacitate de 25% și el a fost proiectat să lucreze la 100%, înseamnă că are toate cheltuielile fixe pe care trebuie să le suporte, cu plata unei chirii, impozit, salariați, dar are veniturile reduse cu 75%, ceea ce înseamnă că va trebui să umble la prețuri. 

Deci asta înseamnă că pentru omul de rând, practic perioada următoare nu va arăta prea roz, economic vorbind?

Iarăși spun, depinde de cum evoluează situația și cum reușim să trecem de această pandemie. Dacă peste o lună sau două ne dăm seama că virusul a dispărut și nu mai trebuie să ținem nicio măsură de distanțare socială, atunci nu va fi nicio problemă. O să treacă încă trei luni, oamenii se re-obișnuiesc și vom fi pe drumul cel bun. Dacă, în schimb, aceste măsuri vor trebui susținute, atunci am explicat mai devreme cum se vor manifesta. La fel va fi și în cazul unui magazin, de exemplu. 

  • „La Guvern se pare că e pandemie mai tot timpul”

Ați propus autorităților centrale o serie de acțiuni, de la facilități fiscale temporare pentru firmele din domeniul turismului, la scutirea de plata impozitului pe clădiri și terenuri pe toată durata stării de urgență. Ați primit vreun răspuns? 

Încă nu am primit niciun răspuns. Asta este o caracteristică a statului român, per ansamblu. În mod normal, dacă tu ești o instituție și faci o adresă către o altă instituție, în momentul de față mă refer la Cabinetul Primului Ministru, ar trebui să primești un răspuns, în 30 de zile. Măcar să zică „mulțumim, am primit adresa dumneavoastră” sau ceva. La noi așa ceva nu se întâmplă. Eu sper, totuși, că măcar au reținut ideea, chiar dacă nu au răspuns. Bineînțeles, eu încerc și pe alte căi, mai personale, să transmit aceste idei către decidenți, pentru că ar fi un ajutor foarte mare, în special, pentru cei din domeniul turismului, al alimentației publice și al activităților zis-generic distractive. 

Dar lipsa aceasta de răspuns vine din cauza pandemiei sau în general nu primiți răspuns când trimiteți solicitări către centru?

Drept să vă spun, mai în glumă mai în serios, la Guvern se pare că e pandemie mai tot timpul. De obicei nu primim răspuns. Nu numai eu. De obicei nimeni. Și nu înțeleg această atitudine, dar aceasta este situația. Și e indiferent de cine conduce Guvernul, fenomenul este același. Instituțiile publice, mai ales cele la nivel central parcă trăiesc în altă lume și au sentimentul că nu trebuie să interacționeze cu cetățeanul de rând. 

  • „Majoritatea firmelor din județ funcționează la 70% din capacitate”

Vorbiți cu oamenii de afaceri din județ, cu proprietarii de firme? Ce vă spun aceștia? Care sunt temerile lor cele mai mari și ce așteptări au?

Am vorbit cu foarte mulți oameni de afaceri în această perioadă. Chiar pot să zic că am vorbit la telefon cu în jur de 150 de antreprenori în ultimele două săptămâni, tocmai în ideea de a-i întreba care este percepția lor asupra afacerii, cum simt ei că este afacerea lor la momentul de față în raport cu o perioadă normală a acestui an. Ceea ce am primit de la ei e că majoritatea funcționează undeva la 60-70% față de aceeași perioadă normală din alți ani. Sunt unele domenii, care din fericire nu resimt efectele acestei pandemii și ale reorganizării economiei din cauza stării de urgență. Dar majoritatea funcționează undeva la 70%. 

  • „Unele magazine mici funcționează mai bine decât în alte perioade”

Care sunt companiile, domeniile care nu resimt efectele stării de urgență?

Am avut feedback-uri pozitive din domeniul construcțiilor, unde, cel puțin în momentul de față a fost o săptămână în care mai ales muncitorii au avut un fel de frică și a fost mai dificil de organizat lucrul în echipă și a fost mai dificil de organizat, dar au trecut de această fază. Acum oamenii lucrează în mod normal, continuă lucrările începute. Bineînțeles, sunt anumite probleme legate de aprovizionarea cu materii prime, unde cam în toată economia sunt întârzieri. (...) Avem și magazinele care deservesc necesitățile de bază ale populației, mă refer la magazine alimentare și așa mai departe. Unele magazine mici funcționează mai bine decât în alte perioade, pentru că într-o perioadă similară a anilor trecuți, oamenii mai umblau, mai mergeau la Brașov, mai făceau cumpărături pe acolo. Acum toată lumea își face cumpărăturile în jurul domiciliului. Din acest punct de vedere, micile magazine funcționează și mai bine. 

  • Bugetarii, o sursă importantă de muncă în domeniul privat 

Și înainte de pandemia aceasta aveam probleme cu forța de muncă, în general în țară, dar și în județ. Credeți că se va schimba ceva din acest punct de vedere după ce ne vom relua viețile în mod normal?

Este foarte greu de spus acest lucru și vă spun și de ce: vedeți că de exemplu și la momentul de față sunt cetățeni care s-au reîntors la lucru în Germania sau în Italia, da?  S-au dus acolo pentru că acele țări au realizat că fără muncitori români care și până acum au lucrat acolo afară, ei nu au cum să-și realizeze activitatea economică. Și au găsit o, știu și eu, o excepție prin care să ducă acei oameni afară, deși în toată lumea sunt tot felul de restricții, inclusiv de circulație. (...) Acum mă gândesc că dacă acest lucru este posibil acum, pe timpul pandemiei, după ce se ridică restricțiile oamenii care au fost pe afară pleacă înapoi. Eu sper, totuși, ca o parte dintre acești oameni să rămână acasă și atunci avem, mă rog, o suplimentare a forței de muncă din România. Dar v-am spus, nu sunt foarte optimist din acest punct de vedere. 

Ceea ce văd eu o soluție care ar putea să funcționeze dar, iarăși, aici ar trebui să avem un Guvern care este mai puternic pe poziții: avem un aparat bugetar foarte mare, deci avem 1,2 milioane de bugetari la 4,8 milioane de angajați în total, da? Deci 25% sunt bugetari din toți angajații din România. Dacă am reuși ca măcar un 30-40% din acești bugetari să îi îndrumăm spre domeniul privat, adică să facem o economie, așa cum v-am spus la începutul interviului, să facem o economie la nivel de stat, la nivel de buget național prin eliberarea unor posturi și eficientizarea administrației publice, da, aici ar fi, într-adevăr, o sursă importantă de muncă pentru sectorul privat. Și să nu uităm că în această perioadă a pandemiei am văzut că în tot ce înseamnă digitalizare, s-a produs ca prin minune. Acum putem să comunicăm cu orice instituție bugetară prin intermediul email-ului sau prin intermediul unei platforme pe internet. Până acum n-am putut acest lucru. De 20 de ani tot zicem că trebuie să se producă ceva din acest punct de vedere și vedeți că într-o lună problema s-a rezolvat și chiar trimitem documente, primim documente în format electronic. 

Dacă o parte pozitivă în tot acest haos a fost că s-a reușit informatizarea instituțiilor publice, în mediul privat e vreun aspect pozitiv pe care îl putem observa în această perioadă?

Și în mediul privat, din ceea ce am văzut, e tot legat de această informatizare. În general vorbind - foarte mulți care până acum au fost reticenți au introdus posibilitatea de plată prin card. Tot spunem că e bine să plătim prin card, nu cu bani, că banii sunt purtători de viruși și așa mai departe. Acum văd că mai toată lumea s-a dotat cu POS, inclusiv micile magazine de la sate. Ceea ce am mai observat, este că inclusiv în domeniul curieratului, curieratul rapid a crescut foarte mult în această perioadă, au crescut și prețurile apropo de transport al produselor pe care le comandăm pe internet, dar și curierii sunt dotați cu POS, deci la marea lor majoritate se poate plăti acolo, lângă mașină cu POS, care până acum nu a funcționat. Un alt aspect pe care l-am observat este că întreprinderile mici sau întreprinderile mijlocii au fost nevoite să folosească tot felul de unelte pentru lucrul la distanță și au descoperit niște unelte care existau pe piață, dar nu au fost suficient de exploatate, de folosite sau cunoscute. Mă refer la aceste programe de video-conferință. (...) Cu acest prilej ne-am dat seama că și aceste tool-uri (instrumente) dacă funcționează bine sunt utile și chiar nu trebuie să dăm o fugă până la București ca să avem o conferință, dacă putem să facem o teleconferință. 

  • „În domeniul privat cea mai proastă soluție este să se oprească în totalitate”

Privaţii, firmele, ce ar trebui să facă în momentul de faţă ca să le fie mai uşor să se recupereze după ce trece toată pandemia aceasta?

Din punctul meu de vedere, în domeniul privat cea mai proastă soluție este să se oprească (n. red. din activitate) în totalitate. Mă rog, cei care sunt obligați prin lege să se oprească, n-au încotro, trebuie să se oprească, dar ceilalți măcar la acea linie de plutire să funcționeze, poate, știu și eu, cu numărul angajaților mai redus, o parte trimiși în șomaj tehnic, dar partea cealaltă să rămână să lucreze, să nu întrerupă 100% activitatea, pentru că apoi este foarte dificil de reintrat în circuitul economic. Odată că partenerii tăi te-au uitat că nu mai lucrezi, e foarte greu să le recâștigi (n.red. încrederea). Mai bine lucrezi la o capacitate redusă, dar să fii în continuare pe piață. Asta văd eu că ar trebui să facă în primul rând și văd că majoritatea asta fac. Micii întreprinzători, deci întreprinderile mici și mijlocii, sunt foarte inventivi, într-adevăr, fiecare caută soluții, fiecare dintre ei au niște costuri suplimentare, așa este, dar mai bine aceste costuri suplimentare și se mențin pe piață. 

  • „Mai mult fum decât foc”

Eu înțeleg deci că mesajul principal ar fi ca oamenii să rămână pe poziții, să nu renunțe, să muncească  în continuare pentru că vor veni și zile mai bune.

Eu sunt convins. Și un lucru foarte important: să nu le fie frică. Am avut niște discuții cu angajați de la diverse firme, așa, dintre acțiunile mele private, nu instituționale, și am văzut că oamenii se tem. Nu prea știu de ce se tem. Adică ei se tem de moarte, da? Pentru că prin toate canalele media asta se vede, că <<a, iarăși a murit cineva, iarăși a murit cineva>> și așa mai departe. Dar eu tot încerc să fiu pragmatic, să le explic la oameni: la nivel de România au murit până acum 600 de oameni, da? 600 raportat la 19 milioane este 0,003 procente parcă, adică nesemnificativ din punct de vedere statistic. Deci nu trebuie să ne fie frică de așa ceva. OK, este un virus, este un virus care se pare se transmite mai ușor de la un om la alt om, dar asta nu înseamnă că acum toată lumea va muri. Majoritatea celor care au murit, și îmi pare rău pentru cei care au murit, au fost oameni bolnavi. (...) E în limba maghiară o zicală: este mai mult fum decât foc. Așa se spune când ceva pare a fi mai mult decât este. E ceva necunoscut, într-adevăr, și din cauză că este necunoscut, ne temem. Asta este o caracteristică umană, dar nu trebuie să ne temem în mod exagerat, trebuie să fim raționali, trebuie să ne vedem de viețile noastre, pentru că statul acasă, deși sună bine, pe termen mediu are efecte mai mult negative decât pozitive. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.