STIREA ZILEI 18 aprilie 2019

Soluții la îndemână care ar putea feri județul Covasna de calvarul inundațiilor

de Iulia Drăghici - Taraș | 423 vizualizări

Responsabilitatea prevenirii dezastrelor le revine atât autorităților, cât și cetățenilor  

O zicală înțeleaptă, care se poate foarte bine aplica într-o gamă vastă de domenii, inclusiv în ceea ce privește inundațiile, spune că „nimic nu este mai eficient și mai ieftin decât prevenția”. După ce în primăvara și vara trecută mai multe localități din județul Covasna au fost înghițite de ape atât din cauza topirii zăpezii, cât și a ploilor abundente căzute într-o perioadă scurtă de timp, anul acesta nu mai este valabilă scuza de a fi prins nepregătit. Autoritățile locale și județene spun că au început, încă de anul trecut, lucrările de consolidare și reparare a ceea ce apa a distrus atunci. În același timp, și cetățenii au anumite responsabilități când vine vorba despre munca ce trebuie depusă în prevenirea inundațiilor.

„Principalele chestiuni pe care ar trebui să le facă cetățenii se referă în primul rând la curățenia cursurilor de apă și la ce depun în zonele de dig și mal, pentru că acestea creează multe blocaje. Se aruncă foarte multe mizerii care ajung inevitabil în cursurile de apă și ne creează probleme destul de mari. Al doilea aspect, ar fi să conlucreze cu noi, să ne dea voie să ne facem lucrările, pentru că de multe ori am întâmpinat greutăți în sensul că oamenii nu le lăsau liber accesul pe terenurile lor. A trebuit să facem compromisuri să rezolvăm problemele. De fapt ei sunt obligați prin lege, și am fi putut forța și legea ca să putem intra, dar noi am fost tot timpul de principiul să rezolvăm problema amiabil. Deci recomandarea noastră ar fi să îi lase pe oamenii noștri să intre să își facă treaba”, a declarat miercuri, pentru OBSERVATORUL DE COVASNA, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Ioan Ilaș.

Orice anomalie observată, trebuie anunțată către autorități

Prin reprezentantul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) din județul Covasna am aflat totodată că o altă responsabilitate a cetățenilor este aceea de a anunța această autoritate în momentul în care este observată orice anomalie, orice problemă pe cursurile apelor.

„Dacă observă probleme care sunt pe cursurile de apă, care sunt anormale, ar fi bine să ne contacteze cât de rapid, ca să mergem să intervenim, să luăm măsurile care trebuie luate”,  a punctat directorul SGA Covasna.

Modalitățile de contact sunt fie telefonic, la +40 267 310 833 sau prin e-mail: dispecerat.cv@dao.rowater.ro sau dispecerat.sgacv@gmail.com.

Ioan Ilaș a mai punctat că o colaborare mai strânsă a cetățenilor cu autoritățile ar fi cu siguranță de folosul tuturor, în condițiile în care SGA Covasna are în administrare 500 de kilometri de diguri, 1000 de kilometri de curs de apă și doar 40 de muncitori care ies efectiv pe teren.

„E foarte dificil să mergem zilnic peste tot. Atunci ne-ar fi de mare ajutor informațiile de la oameni”, a mai punctat acesta.

Control de primăvară, în toate comunele

Desigur, mare parte a responsabilității prevenției revine autorităților și constă în principal în igienizarea cursurilor apelor și înlăturarea blocajelor.

„Noi suntem într-un fel de control de primăvară, așa îi spunem noi. Prefectura este cea care coordonează această activitate, împreună cu oameni de la noi și cei de la Garda de Mediu. Aceștia se deplasează în fiecare comună în parte și inspectează cursurile de apă, șanțurile, rigolele, pentru a nu fi blocaje și pentru a le impune autorităților locale să ia măsurile care trebuie”, ne-a mai spus directorul SGA.  

Există și autorități locale care au luat în serios necesitatea lucrărilor de prevenire. Recent, la nivelul municipiului Sfântu Gheorghe Consiliul Local a adoptat un plan care are ca scop evitarea situațiilor ca cele de vara trecută, când până și în centrul reședinței de județ, străzile au fost acoperite de apă paralizând circulația. Hotărârea arată că anual vor fi cheltuiți anual aproximativ un milion de lei pentru curățirea albiilor, întărirea digurilor de protecție, protecția malurilor și supraveghere continuă, drenarea apelor de suprafață și alte asemenea măsuri.

La baza hotărârii a stat un studiu realizat în 12 zone critice din oraș, la inițiativa consilierul local Bálint József, ajutat de mai mulți voluntari interesați să pună capăt fricii instaurate la aproape fiecare ploaie mai importantă.

O altă soluție: zone de acumulare nepermanentă

Pe de altă parte, după inundațiile de anul trecut, s-au luat în calcul și câteva soluții ce ar putea fi aplicate în caz de urgență, ca cele de vara trecută de la Lunca Mărcușului și Băcel, de exemplu, însă și acestea întâmpină dificultăți, spune Ioan Ilaș.  

„Noi am venit cu niște propuneri, pe care le-am prezentat la București, legate de niște acumulări nepermanente. Asta însemnând că în momentul în care vine prea mult apă pe pârâu, în lateral să fie făcută o amenajare care nu este permanentă, unde să depozităm o anumită cantitate de apă, ca să putem scoate localitatea din necaz. Astea s-ar mai putea face. În schimb, problemele mari sunt legate de terenurile pe care s-ar face aceste lucrări pentru că nimeni nu este dispus să cedeze o bucată de teren pentru a face aceste lucrări. Sunt destul de dificil de realizat”, ne-a explicat acesta.

În martie, zona Căpeni din Baraolt a fost sub cod roșu de inundații din cauza unui dig care a fost cât pe ce să se rupă. Din fericire, situația s-a încheiat fără prea mari pagube, însă zeci de oameni au fost evacuați câteva zile, până când pericolul a trecut.

Câteva luni mai târziu, în iunie – iulie, digul de pe Râul Tărlung, deci în altă zonă a județului, a cedat sub greutatea volumului mare de apă strâns într-un timp scurt și a măturat satul Lunca Mărcușului din Dobârlău și Băcel din Chichiș. Atunci peste 150 de gospodării au fost afectate: 60 de gospodării (3 imobile erau nelocuite) în Băcel, 62 în Lunca Mărcușului și 31 (2 imobile erau nelocuite) în Catalina.

„Nu aș putea să spun că avem zone speciale. Noi, în general zonele speciale le avem amenajate. Dar mai apar astfel de chestiuni care depășesc anumite debite și cantități de apă prevăzute, care la rândul lor ne depășesc și pe noi. Zona Băcel – Lunca Mărcușului este o zonă care dintotdeauna a creat un pic de probleme, în sensul că acolo este confluența Râului Tărlung cu Râul Negru și după aceea imediat este confluența Râului Negru cu Râul Olt. Deci este o zonă în care pantele sunt mai mici și staționează, iar cantitățile de apă nu se deplasează cu atâta rapiditate și bineînțeles că asta predispune un pic spre o cantitate mai mare de apă înspre zona respectivă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să fie neapărat să fie inundat”, ne-a mai explicat directorul SGA.

Măsurile deja luate

Autoritățile ne mai spun că nu au stat degeaba până acum și că au aplicat o serie de măsuri pentru ca situațiile din anii trecuți să nu se mai repete. Printre acestea se găsesc, potrivit lui Ioan Ilaș, refacerea digurilor afectate, înălțarea acestora acolo unde era cazul și alte asemenea soluții care s-au impus.

„În primul rând s-au alocat bani pentru refacerea infrastructurii pe zonele în care au fost afectate, unde au fost rupturi în diguri, deci s-au astupat breșele, s-au făcut lucrări hidrotehnice de subtraversare, s-au refăcut destul de bine, s-au supraînălțat digurile în zonele unde am observat că sunt mai joase și ar trebui un pic îndreptate. Deci aceste măsuri le-am luat deja. Acum lucrăm continuu și urmărim aceste lucrări. Doar că v-am spus, problema este că avem personal puțin. Încercăm totuși să asigurăm continuitatea și să fie  totul în regulă prin ceea ce facem”, a încheiat directorul SGA. 

Gunoaiele aruncate la întâmplare sau în apă, tăierile masive de copaci, lipsa de interes asupra mediului înconjurător, încălzirea globală. Și câte și mai câte. Toate sunt generate de oameni. Să nu uităm și că unele acțiuni sunt ireversibile și că Pământul nu poate răbda la nesfârșit. Vestea bună este că tot oamenii, prin respect față de natură și cu responsabilitatea majorității, pot rezolva aceste probleme, care, iată, se răsfrâng, prin inundații sau alte calamități, tot asupra semenilor și nu numai.

Să începem, așadar, să ne îngrijim mai viguros de mediu, cât încă mediul mai este viguros să ne poată îngriji pe noi!

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.