STIREA ZILEI 18 august 2021

Pandemia și industria turismului covăsnean: ciumă sau mumă?

de Iulia Drăghici - Taraș | 509 vizualizări

Cum se resimte anul 2020 în cifrele de afaceri ale companiilor din județ din domeniul HoReCa și ce spun specialiștii în turism despre pregătirile noul val de COVID-19

E o vorbă care zice că „în tot răul e și un bine” și care se aplică, se pare, chiar și în industria turismului din județul Covasna, una dintre cele mai lovite de restricții, când vine vorba de impactul pandemiei. O analiză a Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Covasna arată că cifra de afaceri a companiilor din județul Covasna, care activează în industria turismului a scăzut cu 30% în 2020, iar în multe cazuri acestea au înregistrat mai degrabă pierderi decât profituri. Până aici, nici o surpriză. Poate doar prin faptul că nu e mai mare procentul scăderii. Oricum, se pare că anul pandemic nu a trecut fără să lase în urmă și niște lecții învățate, nu doar pierderi, așa că eventualul val patru nu mai pare să provoace atât de multă neliniște. 

Pentru că a dorit o imagine exactă a impactului măsurilor restrictive introduse de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în cazul firmelor din județul Covasna care activează în domeniul turismului, Camera de Comerț și Industrie Covasna a publicat recent, pe site-ul propriu, o analiză a indicatorilor economici din anul 2020, respectiv 2019.  

Datele oficiale arată că cifra de afaceri a companiilor din județul Covasna, care activează în industria turismului, a scăzut cu 30% în 2020, de la aproape 185 de milioane de lei în 2019, la puțin peste 130 de milioane. 

Specialiștii în turism spun că având în vedere condițiile, situația nu arată chiar așa rău. 

Noi am crezut că cifrele o să arate mult mai rău. (...) Datele statistice arătau că județul Covasna, la sfârșit de an, la numărul de turiști și numărul de înnoptări era cu 5% peste media națională, adică aveam o scădere cu 5% mai mică decât media pe țară. (...) Campania „Safe Place” a Asociației pentru Dezvoltarea Turismului din județul Covasna s-a văzut și în statistici”, ne-a explicat specialistul în turism László Endre, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna și managerul agenției Transilvania Tourist Service. 

Nici directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, Godra Árpád, nu s-a arătat surprins de statistici, ci dimpotrivă, spune că, deși a cauzat și multe pierderi, pandemia a venit și cu unele avantaje pentru un segment de firme chiar și din domeniul turismului. 

Descreșterea a fost și mai mare pe nivel național. (...) Clientela care anul trecut din cauza pandemiei și restricțiilor a trebuit să rămână în țară, deci practic era imposibil sau foarte greu să își organizeze sejururi în străinătate, un segment cu o putere de cumpărare mai mare, a încercat și a și găsit destinații în țară. Cel puțin județul Covasna a avut de câștigat din această perspectivă. În special acele locații premium, unde nivelul serviciilor coincidea cu cele din străinătate”, ne-a explicat acesta. 

Agențiile de turism din județ, cele mai afectate 

Tot analiza CCI mai relevă și faptul că dintre serviciile de cazare, industria ospitalității sau agențiile de turism, cele mai afectate au fost cele din urmă. 

Cea mai izbitoare scădere a fost în cazul agențiilor de turism, unde cifra de afaceri s-a înjumătățit (-46%), adică de la 3,6 milioane de lei s-a ajuns la 1,9 milioane de lei, iar profitul s-a transformat într-o pierdere semnificativă (-143%), ceea ce înseamnă că în loc de un profit brut de 0,6 milioane de lei în 2019, acestea au încheiat anul 2020 cu o pierdere de 0,26 milioane de lei”, arată datele CCI Covasna.  

Specialistul în turism László Endre spune că schimbarea cea mai vizibilă în ceea ce privește munca într-o agenție este la timpul petrecut cu clienții. Dacă până acum un consilier încheia un contract în 15 minute, acum durează până la 45 de minute, în special din cauza birocrației impuse de noile condiții. 

A fost foarte greu și acum este și mai greu, pentru că sunt niște reguli, trebuie monitorizate liste, după culori, clientul pleacă la culoarea verde și se trezește că pe când se întoarce destinația este galbenă sau roșie. (...) Se schimbă situația. Trebuie monitorizat cu foarte mare atenție. (...) Trebuie să fim alături de clienți de la îmbarcare, până la aterizare. De aceea este mai greu. Durata pregătirii unui contract de comercializare a crescut de la 15 minute la 45 de minute. Înseamnă că pentru un pachet sau un grup de turiști sau chiar un singur client, consilierul din agenția de turism se ocupă de trei ori mai mult decât înaintea pandemiei, când lucrurile erau mult mai clare și nu erau variații așa de bruște”, ne-a declarat László Endre. 

Au câștigat clienți care au nevoie de sfaturi de la profesioniști 

Dar partea cea mai bună este că oamenii au prins parcă mai multă încredere în agențiile de turism decât înainte și că acum apelează mai des la serviciile lor, pentru că își doresc o garanție în aceste vremuri imprevizibile.  

Avem foarte mulți noi clienți care nu mai au încredere în platformele de rezervări online, fiindcă în perioada pandemiei nu au avut cui să se adreseze, nu au fost ajutați într-o măsură satisfăcătoare și așa mai departe și s-au întors la agențiile de turism. Se simte o creștere, se simte din partea turiștilor nevoia de a fi sfătuiți, de a fi ajutați”, a mai explicat acesta. 

Industria ospitalității, scădere cu 25%

Nici pentru industria ospitalității, care cuprinde restaurantele, barurile și altele de acest tip, măsurile anti-pandemie nu au fost cele mai prietenoase. 

Industria ospitalității (restaurante, baruri și catering) a încheiat anul 2020 cu un profit minim (în scădere cu 65% față de 2019), în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu „doar” 25%. În termeni absoluți, acest lucru înseamnă un profit brut de 3,3 milioane de lei (în 2019 a fost de 9 milioane de lei) și o cifră de afaceri de 66,5 milioane de lei (care a fost de 88,2 milioane de lei în 2019)”, arată studiul CCI. 

Hotelurile mari au avut și de pierdut, dar și de câștigat de pe urma pandemiei 

Cât despre domeniul serviciilor de cazare (hoteluri și alte forme de cazare), statistica CCI arată că „scăderea cifrei de afaceri este de 34%, dar pierderea înregistrată este foarte semnificativă, deoarece dacă în 2019 companiile care activează în acest sector au înregistrat un profit de 12,2 milioane de lei, în 2020 au încheiat cu o pierdere de 1,3 milioane de lei. În acest context, serviciile hoteliere au avut cel mai mult de suferit de pe urma măsurilor restrictive. Trebuie menționat aici că trei companii reprezintă 68,5% din cifra de afaceri totală a companiilor de servicii hoteliere înregistrate în județ: Grand Hotel Bálványos (Imperial Hotel Management Srl) din Bálványos, Turism Covasna SA, care operează mai multe hoteluri în orașul Covasna, și Hotel Clermont (Top Star 2000 Ltd), tot din orașul Covasna”, se mai arată în studiu.

Chiar dacă în județ au venit clienți cu bani mai mulți, restricțiile impuse de pandemie a scăzut numărul locurilor de cazare, iar acest aspect s-a simțit mai ales în cazul acelor locații beneficiare de finanțările de la Casa Națională de Pensii, explică directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna. 

Programul finanțat de Casa Națională de Pensii a început mai târziu, cu restricții, ca de exemplu – doar o singură persoană într-o cameră dacă nu aparțin aceleiași familii și practic numărul locurilor a avut de suferit. Stațiunea Covasna a avut astfel mai puține sosiri de turiști ca în anul 2019. (...) Dar cu toate că în ceea ce privește volumul, am asistat la o diminuare a sosirilor, ca și bugete alocate pentru sejururi în Covasna pe segmentul celor care nu au mai putut pleca în străinătate, a crescut cifra de afaceri. Efectul acestor doi factori a fost descreșterea mai puțin pregnantă a cifrei de afaceri în județul Covasna decât pe nivel național”, a explicat Godra Árpád. 

Tot acesta a spus și că în schimb, anul acesta pentru locațiile premium din județ nu va fi un an ușor, pentru că turiștii cu putere financiară au din nou șansa de a pleca peste hotare în sejururi. 

E o perioadă foarte complicată pentru a face concluzii, pentru că descreșterea sau creșterea sau orice tendință care s-a văzut pe această piață nu e caracteristică tuturor regiunilor din România. Sunt mulți factori care contribuie”, a mai spus directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna. 

Numărul de salariați nu a scăzut aproape deloc 

Un alt aspect scos în evidență de analiza Camerei de Comerț și Industrie Covasna arată că nu au fost modificări în ceea ce privește numărul angajaților din aceste domenii, ba chiar că se înregistrează tendință de creștere în unele cazuri. 

Este interesant de remarcat faptul că numărul de angajați ai companiilor din industria turismului din județul Covasna nu a scăzut aproape deloc, ceea ce este un semn pozitiv, deoarece înseamnă că peste 1.300 de locuri de muncă au fost menținute chiar și în vremuri de criză. Este interesant de observat că numărul de angajați din agențiile de turism, care au fost cele mai afectate, se află pe o tendință de creștere a numărului de salariați și că numărul de angajați din sectorul hotelier a crescut, de asemenea, cu 1%”, se arată în studiul prezentat de CCI. 

Ajutorare de la stat 

Cât despre măsurile de ajutor venite din partea Guvernului sau a autorităților locale, specialiștii cu care am stat de vorbă pe acest subiect spun că, deși nu a fost ușoară partea de birocrație, cei care au îndurat acest inconvenient au avut, în mare parte, de câștigat. 

Cei care au fost înțelepți și au accesat fondurile alocate pentru HoReCa pe plan național au făcut foarte bine. (...) Primul pas a fost șomajul tehnic, al doilea pas a fost compensarea de 41,5% la contribuțiile salariale. Pasul trei au fost măsura 1 și măsura 2 la granturi. Dar înainte de asta se putea accesa un credit cu garantare de stat, fără garanție imobiliară și fără dobândă timp de un an și cei care au făcut au avut fonduri suficiente pentru a supraviețui până au primit grantul din măsura 1 sau măsura 2. S-au deschis în octombrie anul trecut, dar și acum sunt pe rol. (...) După asta urmează grantul de HoReCa, unde evaluarea se termină la sfârșit de an și plățile încep să curgă de la începutul anului viitor sau chiar la sfârșit de an. Deci este un lanț. Cine a avut încredere și răbdare, atunci i-a mers mai bine, spre normalitate”, a explicat László Endre. 

Vaccinul, un ajutor pentru turiștii care merg în străinătate

Din experiența de până acum a turiștilor care călătoresc peste hotare, se pare că vaccinarea este un avantaj, având în vedere că în unele țări se cer certificatele care atestă vaccinarea chiar și la intrarea în muzee sau restaurante. 

Cei care sunt vaccinați o să călătorească fără probleme. Cei care nu sunt vaccinați o să își creeze lor înșiși dificultăți, dar și agențiilor de turism. Vedem că cei care au certificat european de vaccinare circulă aproape normal. De exemplu, în Franța sau în Italia se solicită și la muzee și la restaurante, în ciuda faptului că Italia, de exemplu, este în zona verde. Cei care sunt vaccinați au mai multe posibilități, au o libertate mai mare pentru programe și cheltuieli mai puține, pentru că nu trebuie să facă teste. Este decizia fiecăruia, este o decizie personală, noi nicidecum nu dorim să influențăm, dar asta e realitatea din punct de vedere tehnic”, a mai spus László Endre. 

Valul 4: pregătiri, sfaturi și gânduri

Părerile sunt împărțite când vine vorba despre pregătirile pentru a întâmpina un eventual val patru al pandemiei. În vreme ce László Endre spune că mai rău ca în 2020 nu poate fi, Godra Árpád e mai rezervat și crede că depinde de fiecare operator în parte cum va face față unei noi provocări pandemice, dacă va fi cazul. 

„Suntem pregătiți. A fost o perioadă de a acumula fel și fel de cazuri și de a rezolva fel de fel de cazuri. (...) Prin ce am trecut din martie anul trecut până acum, deja știm ce să facem. Nu sunt surprize. Suntem căliți”, a spus László Endre. 

Depinde de profilul fiecărei locații. Nu vreau să generalizez. Sunt anumite locații care și-au făcut deja un renume pe plan domestic. Până la urmă, valul patru ce consecințe poate să aibă? Ce am văzut și în valurile unu, doi, trei, adică restricții de călătorie în străinătate, în primul și în primul rând. Nu mă gândesc că o să ajungem la un lockdown complet, ca în martie – mai 2020. Practic acei operatori care deja și-au făcut un renume ca și o destinație premium în Covasna, cu siguranță nu vor avea de suferit, chiar din contră. În schimb, operatorii mai mici, care duc o lipsă și de creativitate, dacă îmi permiteți, și de putere de finanțare, până la urmă, pentru că și de asta depinde supraviețuirea, vor avea de suferit cu siguranță. Îmi fac griji, pentru că ne rămân doar cinci, 10 locații de referință în județul Covasna care ar trebui să ducă greul întregii destinații”, ne-a declarat Godra Árpád. 

Dacă ar fi să le dea celor în pericol în fața unui val patru al pandemiei sfaturi despre cum să se pregătească, acesta spune că trebuie oferite clienților în primul rând certitudini că locația promovată este una sigură din punct de vedere al normelor de sănătate, dar și, acolo unde este cazul, este de ajutor să se scoată în evidență elementul de izolare. „Piața va căuta din nou acele locații retrase, de care, de altfel, Covasna dispune”, a punctat directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna. 

Camera de Comerț și Industrie Covasna reamintește și că turismul, ca industrie, reprezintă 1,87% din cifra de afaceri totală a întreprinderilor din județ.

Sursa foto: ccicov.ro, Facebook/Szikra și Visit Covasna 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.