STIREA ZILEI 27 februarie 2019

Păduri covăsnene care țipă după ajutor

de Iulia Drăghici - Taraș | 1026 vizualizări

„Tăierile ilegale pe tot cuprinsul județului Covasna nu vor putea fi depistate prin această aplicație”, spune, totuși, Garda Forestieră Brașov

Un sistem revoluționar și modern de protecție a pădurilor și de combatere a tăierilor ilegale, Screaming Trees (din engl. copaci care țipă) este testat de organizația non-guvernamentală Agent Green în două păduri din județul Covasna. Ideea în sine, care stârnește interes la partea de inovație și implementare, este totuși considerată inutilă de unii dintre specialiștii și autoritățile de aici. Argumentele sunt diverse, însă cel mai important aspect ar fi că nu aici se fură cel mai mult din țară.

„Pădurile din România însumează aproximativ jumătate din pădurile virgine de pe cuprinsul Europei. Din nefericire, acestea cad pradă tăierilor ilegale. În vreme ce Guvernul continuă să eșueze să își protejeze moștenirile naturale, noi am hotărât să luăm problema în propriile mâini și să le oferim copacilor o voce”, este prezentarea proiectului „Screaming Trees”, potrivit site-ului dedicat, http://screamingtrees.co/.

O tehnologie unică în România, ba chiar în Europa, „Screaming Trees” se află în testare în două păduri din județul Covasna, potrivit unor declarații făcute luna aceasta de liderul organizației non-guvernamentale Agent Green, Gabriel Păun, pentru Radio România Cultural și Radio România Actualități.

Ideea ne-a venit de la simplul fapt că în România se fură. Din păcate, suntem una dintre ţările, nu doar din Europa, dar din lume, unde pădurea trebuie păzită, pentru că se fură. Şi nu este nimic nou în asta. Nou este că încercăm să găsim nişte soluţii mai inovatoare, care să fie destul de accesibile din punct de vedere tehnologic”, a spus inițiatorul proiectului, Gabriel Păun.

Proiectul se află în testare în județul Covasna încă din 2017, atunci când România devenea, astfel, prima ţară din Europa unde se aplica tehnologia creată de Start-up-ul american Rainforest Connection, partener al Agent Green. De fapt, sistemul funcționează cu ajutorul unor telefoane inteligente, amplasate în copaci, care la sunetul de drujbă, mașini de mare tonaj sau pușcă, dau glas pădurii, alertând voluntarii și autoritățile.

„Am lucrat cu nişte ingineri din California pentru a pune la punct o tehnologie care aparent pare simplă, dar nu e chiar atât de simplă. Practic să luăm nişte smartphone-uri, deja folosite, să le instalăm cât de sus în copaci, unde e ceva mai bun semnalul decât la sol şi să ajungă soarele ca să se încarce acumulatorii, pentru a avea energie permanent pe tot timpul anului. Şi aceste dispozitive care, desigur, au şi nişte amplificatoare şi antene suplimentare ca să capteze cât mai mult semnal. De fapt sunt doar nişte terminale, în spate este un program făcut de acei ingineri din California, care face ca microfonul telefonului să capteze sunetele pentru care este programat. Un singur terminal din acesta oferă un kilometru pătrat de acoperire. O suprafaţă destul de semnificativă pentru un singur aparat”, a explicat, pentru sursa citată, Gabriel Păun.

Totodată, acesta a punctat că în prezent câteva zeci de astfel de aparate se află în testare în cele două păduri covăsnene, efort realizat cu sprijinul donatorilor care susțin proiectul, dar și voluntarilor implicați.

„Avem acolo un localnic de bună credinţă care pleacă imediat când este o alertă şi caută să evite conflictele cu hoţii, care habar nu au de unde a apărut acest ranger al nostru. Prevenirea. Asta e minunat la acest proiect, că este un proiect care vine să prevină o crimă forestieră sau una împotriva animalelor sălbatice, înainte ca ea să se întâmple. Asta este partea extraordinară a proiectului. Cu o tehnologie atât de simplă să poţi să previi”, a punctat președintele Agent Green, Gabriel Păun.

„Tăierile ilegale pe tot cuprinsul județului Covasna nu vor putea fi depistate prin această aplicație”

Pe de altă parte, reprezentanții autorităților în domeniu s-au arătat deschiși la colaborare, deși nu par să fie tocmai uimiți de o astfel de idee și au și argumentat de ce.

Până în prezent, Agent Green nu ne-a înștiințat nici despre aplicația „Screaming Trees” și nici despre locațiile în care sunt amplasate dispozitivele de monitorizare. Garda Forestieră Brașov este însă deschisă la orice colaborare, inclusiv pe această temă și prin personalul de specialitate se poate asigura un suport real pentru dezvoltarea aplicației, sincronizat cu necesitățile reale ale structurilor silvice, care asigură paza fondului forestier”, ne-au transmis reprezentanții Gărzii Forestiere Brașov.

Aceștia au punctat totuși, în răspunsul la o solicitare prin acces la informații de interes public formulată de OBSERVATORUL DE COVASNA, că „tăierile ilegale pe tot cuprinsul județului Covasna nu vor putea fi depistate prin această aplicație”.

Pericol pentru voluntarul alertat de dispozitiv

Autoritățile aduc în discuție totodată și argumentul privind siguranța voluntarului care răspunde apelului venit de la aplicația „Screaming Trees”.

„Existând un „voluntar de bună credință”, care imediat se mobilizează în momentul în care aplicația semnalizează alertă, considerăm că este puțin periculos, deoarece paza fondului forestier este organizată prin ocoale silvice și, aplicat, pe cantoane. Aceste unități de administrare a pădurilor (cantoanele silvice) au un responsabil, în speță un pădurar care răspunde inclusiv material pentru prejudiciile aduse fondului forestier aflat în gestiune. Prezența doar a „voluntarului de bună credință”, fără pădurarul titular de canton la o acțiune de tăiere ilegală, poate degenera într-un conflict nedorit cu urmări tragice pentru „voluntarul de bună credință”. În astfel de cazuri însă, în instanță este posibil să fie tras la răspundere pădurarul titular de canton pentru acest incident”, transmite Garda Forestieră Brașov, instituție care răspunde și de pădurile din județul Covasna.

„Nu este de neglijat nici pericolul accidentării „voluntarului de bună credință”, acesta neavând însușit un instructaj pe linie de securitate și sănătate în muncă, precum și posibilitatea ca acesta să fie împușcat”, mai spun cei de la Garda Forestieră.

„Am auzit despre acest proiect la radio, însă nu știu dacă o astfel de soluție este viabilă. Dacă vorbim de tăieri ilegale de arbori, consider că va fi foarte dificil pentru voluntari să se deplaseze şi să ajungă în timp util la faţa locului. Este posibil ca în momentul în care vor ajunge, materialul lemnos să fie deja plecat din pădure şi să nu mai găsească pe nimeni. În schimb, dacă vorbim de partizi autorizate (în care recoltarea materialului lemnos se face cu respectarea prevederilor legale), voluntarii nu se vor confrunta cu această problemă, deoarece activitatea în parchete se desfăşoară pe mai multe luni. Totuşi, consider că în judeţul Covasna, atât în suprafeţele de fond forestier administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Covasna, cât și în suprafeţele administrate de ocoalele silvice de regim, nu se înregistrează probleme deosebite în ce priveşte tăierile ilegale de arbori”, ne-a spus și directorul Direcției Silvice Covasna, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Emilian Cornea.

Concluzie: aplicația este inovativă, dar...

Pe aceeași temă, a dispozitivelor inteligente care „țipă” în cazul tăierilor ilegale, Garda Forestieră Brașov aduce în discuție și legislația, care ar interzice amplasarea acestora fără acordul mai multor factori implicați.

„Atragem atenția că amplasarea de dispozitive în fondul forestier (nelegiferate de altfel în legislația actuală silvică și cinegetică) fără acordul proprietarului și a administratorului de fond forestier, respectiv de fond cinegetic poate naște divergențe nedorite. (...) În concluzie, opinăm că această aplicație este inovativă, dar trebuie respectate prevederile Codului Silvic – Legea 46/2008 H.G. 1076/2009 (Regulamentul de pază a fondului forestier), Legea 407/2008 și amplasarea acestor dispozitive să fie realizate atât cu acordul proprietarului, al ocolului silvic, precum și gestionarului fondului cinegetic”, ne-au mai transmis reprezentanții Gărzii Forestiere, prin răspuns la solicitarea privind informațiile de interes public.

Educația ecologică, mai importantă decât aplicațiile sau anchetele

Inițiativa Agent Green este văzută ca fiind bună și de reprezentanți ai asociațiilor de protecția mediului și ecologie din județul Covasna, însă, spun aceștia, soluția nu vizează și cauza problemelor.

„Furtul de lemne în România e „semi-legalizat”, uzual se petrece cu girul unor persoane cheie din rândul autorităților locale și instituțiilor abilitate. Cel mai uzual vorbim de cercul firmă exploatatoare, polițistul din comună, pădurarul și/sau inginerul silvic. Desigur există și alte instituții cu atribuții în domeniu doar că...materialul de dosar penal iese din sertar când e nevoie, la comandă, etc.

Au fost, cred, zeci de anchete ale unor televiziuni și ONG-uri cu privire la dezastrul care se petrece în pădurile țării. Ați văzut vreodată să se întâmple ceva? E ridicol modul în care de multe ori cei de la jandarmerie apar după weekenduri cu câte o „captură”. Adică o căruță de crăci uscate. Și fac și dosar penal și tot ce trebuie, în timp ce camioanele cu bușteni circulă nestingherite și cu actele „în regulă”.

Nici o aplicație și nici o anchetă nu poate substitui vreodată ceva ce lipsește cu desăvârșire poporului român. Și anume educația ecologică. Respectul pentru natură. Acolo e cheia, acolo e soluția prin care cei care ajung mâine la cârma țării să fie și să adopte politici responsabile cu privire la mediul înconjurător. Implicit păduri. Dar asta costă enorm, e nevoie de oameni implicați și mai ales de timp. Furtul de masă lemnoasă s-ar putea diminua drastic...În funcție de sursa consultată rapoartele arată foarte bine sau (foarte) rău. Marele meu dubiu este de ce la rapoartele Curții de Conturi nu se auto-sesizează nimeni?”, ne-au spus și reprezentanții Asociației de Turism și Ecologie CovAlpin din Sfântu Gheorghe.

Aceștia au punctat totodată că la nivel de soluție se poate încadra și inițiativa lor, desfășurată de ani de zile în cadrul programului „Școala Altfel” – Școala Pădurii. Proiectul este derulat la Șugaș Băi și în pădurile din împrejurimi și cuprinde activități de educație ecologică la care au participat în trecut sute de copii din județul Covasna.

Orice sistem ajută la depistarea tăierilor ilegale e binevenit

Silvicultor la bază, președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamás Sándor a fost de asemenea întrebat despre părerea sa privind inovația venită din partea Agent Green și nu doar că și-a manifestat acordul, ba chiar s-a declarat disponibil să sprijine inițiativa.

„Eu în inimă sunt verde în ceea ce privește acest aspect. Nu sunt verde închis, ci un verde deschis. Iubesc pădurea. Am făcut liceul silvic și după aceea am fost tehnician silvic și desigur, încă pe vremea mea nu erau aparate de acest gen, deci este ceva inedit. Cred că și acest sistem ar putea să ajute la depistarea tăierilor ilegale. Nu putem să nu recunoaștem că și la noi sunt tăieri ilegale, însă marile tăieri ilegale nu aici sunt. Indiferent de acest aspect, eu sunt de acord și dacă aș putea să sprijin aș și sprijini acest demers”, ne-a spus și președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

Agent Green are în vedere extinderea proiectului

Extinderea proiectului „Screaming Trees”, un deziderat al organizației Agent Green, depinde în mare măsură de fondurile de care va dispune, dar mai ales de colaborarea cu autoritățile din domeniu.

„Pasul următor, pe care vrem să îl facem este un protocol cu Ministerul Mediului, cu Garda Forestieră şi cu Garda de Mediu, pentru că vrem să strângem suficiente fonduri ca să acoperim toate pădurile virgine din Catalogul naţional. Toate pădurile aflate în patrimoniul mondial UNESCO şi toate zonele strict protejate din Parcurile Naturale şi Naţionale, pentru că acolo nu ar trebui nicicând să se audă vreo drujbă”, a mai spus Gabriel Păun pentru Radio România.

Conform Catalogului de Păduri Virgine și Cvasivirgine, publicat pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor, citat de Garda Forestieră Brașov, în județul Covasna există evidențiată o suprafață de 57 de hectare de păduri cvasivirgine.

Potrivit site-ului Direcției Silvice Covasna, „la data de 31 decembrie 2018, din totalul de 173,4 mii de ha, 28,3 mii de ha reprezintă fondul forestier rămas în proprietatea publică a statului. Ca repartiție pe grupe funcționale, pădurile cu funcții speciale de protecție reprezintă 41 %, iar pădurile cu funcții de producție și protecție 59 %”.

De menționat este și faptul că cei care sunt interesați să sprijine demersul Agent Green de a proteja pădurile prin dispozitivele „Screaming Trees” o pot face cu donații în bani. Toate detaliile și despre proiect, dar și despre procedura donării sunt disponibile pe http://screamingtrees.co/ sau pe http://agentgreen.ro.

(Sursă foto: Agent Green)

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.