STIREA ZILEI 2 iulie 2020

Încă o pagină despre urși

de Iulia Drăghici - Taraș | 559 vizualizări

În lipsa unei legislații bazate pe studii actuale și analize realiste, problema se va acutiza, spun specialiștii

Numărul cazurilor înregistrate la Agenția pentru Protecția Mediului privind pagubele create de urși a crescut în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele, dar și reacțiile edililor și locuitorilor județului adunate în acest timp, arată că fiecare zi ce trece înseamnă noi pagini în lunga poveste a conflictului dintre om și urs. Deznodământul, însă, nu se arată cu niciun pas mai aproape, ci dimpotrivă.  

Bilanțul primei jumătăți de an în domeniul pagubelor create de urs în județul Covasna înregistrează 62 de cazuri semnalate, față de 52, câte arată datele Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna în raportările din aceeași perioadă a anului trecut. 

Printre „victimele” de anul acesta, perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, ale urșilor din județ se numără 37 de ovine, 20 de vaci, 597 de găini, 14 iepuri, 55 de familii de albine, 26 de rațe și 3 capre. 

Asta în vreme ce anul trecut, în aceeași perioadă de referință, ursului i-au căzut pradă 122 de ovine, 15 stupi de albine, 13 vaci, 88 de găini, 2 cai, 6 iepuri, dar și 3 capre. 

„Să ținem cont și de faptul că din ce am auzit, mulți cetățeni nu s-au dus la primărie și nu au depus cerere pentru evaluarea pagubelor. Am înțeles că sunt mulți oameni care au zis că pentru o oaie nu se chinuie cu birocrația. În plus, s-a împământenit ideea că nu o să fie despăgubiți și nu mai depun acte. (...) Totdeauna departamentul de Biodiversitate a cerut bani și când Ministerul a avut, s-au plătit”, ne-a spus directorul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, Gheorghe Neagu. 

Împușcarea urșilor rezolvă problema doar pe moment 

Începând din 2016, legislația actuală dă voie gestionarilor fondurilor de vânătoare să recolteze (adică să împuște) urșii care fac probleme doar în baza unui ordin de derogare, emis de Ministerul Mediului sau în baza unor cote de derogare. 

Astfel, din județul Covasna, în ultimii trei ani au fost condamnați la moarte 35 de urși: 16 în 2018, 15 în 2019 și în 2020 până în prezent patru, cu mențiunea că sunt emise 7 ordine de recoltare – adică urmează să fie omorâți alți trei urși pentru care primarii și gestionarii fondurilor de vânătoare au făcut documente doveditoare că animalele au făcut probleme în comunități. 

Cei 4 urși care au fost împușcați au fost din zona Păpăuți, Aita Seacă și Malnaș. Dar urșii fac probleme, susține Gheorghe Neagu, în toate zonele județului și au fost cazuri în care au fost chiar și cinci atacuri în aceeași zi, în zone diferite. 

Totuși, specialiști în domeniul conservării biodiversității spun că vânătoarea de urși nu a fost și nu va fi niciodată o soluție, pentru că de fapt problema nu ține doar de urși, ci sunt foarte mulți factori implicați și multe aspecte de luat în calcul: de la faună, la responsabilitatea oamenilor și dincolo de aceasta. 

Chiar dacă s-a vorbit despre realizarea unei numărători cât mai exacte a urșilor, acțiune care ar putea să determine noi direcții de acțiune în această privință, aceasta continuă să întârzie. Din calculele de până acum, județul Covasna ar avea undeva la 1.600 de urși. Unii specialiști susțin că din cauză că nu s-au mai recoltat exemplarele mai slabe, urșii s-au înmulțit și riscă să fie tot mai slabi din punct de vedere genetic.  

Realitatea din teren arată că sunt ursoaice cu doi pui, cu trei pui, în ultima perioadă rar cu un pui. Am avut anul trecut o ursoaică cu patru pui la Baraolt”, a spus directorul APM. 

Aceleași probleme și Harghita, Mureș sau ...Alberta din Canada 

Directorul APM Covasna spune că nu doar județul Covasna are de suferit în urma conflictului dintre oameni și urși, ci probleme sunt și în Harghita sau Mureș și Brașov, de exemplu. 

Dar, conform unui articol publicat pe site-ul https://phys.org/, și „vecinii” din Alberta, Canada au probleme similare. Și acolo s-a accentuat conflictul dintre om și urs după ce au intrat în vigoare legislații care să protejeze ursul grizzly, considerat pe cale de dispariție. Acolo specia a fost declarată protejată încă din 2010, iar ca măsuri s-au impus interzicerea la vânătoare, programe educaționale și sociale care să ajute la reducerea conflictelor dintre oameni și urși. 

Un studiu coordonat de un membru al Guvernului din Alberta, dr. Courtney Hughes, a arătat că de fapt frustrările oamenilor se înrădăcinează în felul în care politicile de conservare au fost create și implementate și nu e vorba că oamenii urăsc pur și simplu urșii. 

Ar trebui să se ia măsuri, dar până nu omoară oameni nu se schimbă legile. Noi ne dorim liniște, ne e frică să mai ieșim din case. Ideal ar fi să-i ducă departe de civilizație, acolo unde le e locul, în habitatul lor natural”, ne spunea, săptămâna trecută, și Ioana Pastor, o tânără din comuna Barcani, a cărei gospodărie a fost călcată de urs. 

Concluzia desprinsă de canadieni în urma studiului a fost aceea că implicarea oamenilor, a comunităților locale în procesul decizional sau în crearea unei legislații ar putea de fapt să ajute în eforturile de conservare a speciilor protejate, pentru că este clar că sunt multe state, pe întreg globul, care se chinuie să oprească procesul de extincție al animalelor mari. 

Și la noi WWF România a propus un proiect internațional numit „Managementul integrat al conflictului om-animale sălbatice utilizând ursul brun ca specie model pentru a îmbunătăți coexistența în Estul și Sud Estul Europei”. Inițiatoarea acestuia, biologul Alexandra Sallay-Moșoi, manager de proiect în organizația World Wide Fund for Nature România și colaborator al Asociației Transylvanian Wildlife Project Covasna, ne spunea în mai că gestionarea problemei urșilor care ajung tot mai des în localități depinde de mai mulți factori, nu doar de autorități, sau de gestionarea fondurilor de vânătoare, ori de specialiștii în protecția animalelor, ci este un întreg proces cu multe aspecte de luat în considerare. 

Ar trebui făcut un studiu, împreună cu ONG-uri, cu factorii decidenți, să spunem exact câți păstrăm și câți împușcăm. Se vehiculează tot felul de cifre, se fac și în Parlament tot felul de interpelări, să se împuște atât, dar deocamdată nimic nu s-a pus în valoare să vedem ce va fi și cum va fi”, spune și directorul APM Covasna.

Că s-ar putea schimba ceva la nivel de legislație nu prea sunt semnale”, mai precizează directorul APM. 

O să avem săptămâna viitoare o întâlnire cu domnul ministru cu aplicarea vizei anuale și atunci o să discutăm și problema urșilor pentru că pe zi ce trece devine din ce în ce mai acută. Ăsta este adevărul”, a spus Gheorghe Neagu. 

Pe de altă parte, sunt voci care spun că se pregătește ceva, mai ales în contextul alegerilor locale, care bat la ușă, dar că orice măsuri se vor lua în acest context, nu vor aduce nimic bun. 

Și Mihai Pop, membru în Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, este de părere că situația se va deteriora în continuare și că aceasta nu se va putea rezolva fără o legislație asumată, bazată pe studii de impact și analize serioase. 

Marea problemă e partea asta de responsabilitate. Până la urmă, într-un fel sau altul, cineva trebuie să ia niște decizii. Orice decizie va fi luată, va fi acceptată de unii și refuzată de alții. E greu de prevăzut ce o să se întâmple și care va fi partea bună, pentru că, din ce am văzut eu în anii anteriori, niciodată, în spatele unei legislații nu a fost un proces foarte clar de analiză și de interpretare a efectelor. (...) O lege sau un sistem administrativ care să fie bun și pentru om, care să fie bun și pentru natură, pentru oricine, e clar că trebuie să aibă o altă abordare, să integreze mai multe variabile, să țină cont de mai multe aspecte, să înceapă de la discuții cu oamenii, să vezi exact problemele”, a spus Mihai Pop. 

Se așteaptă o acalmie, dar...

Până vom avea acțiuni și rezultate concrete în limitarea conflictului om-urs, rămân valabile o serie de recomandări care să prevină pagube sau chiar mai rău, tragedii. 

Având în vedere că condițiile climatice s-au schimbat și vegetația a evoluat după ploile care au fost în ultima perioadă, ne așteptăm să fie o acalmie, ținând cont și că marea majoritate a proprietarilor de terenuri agricole, în special fermieri, și-au montat garduri electrice. Îi rugăm pe proprietarii de stâne să își ia măsurile care se impun, respectiv garduri electrice. Pe cei care vor să facă drumeții, turiștii, îi rugăm să fie foarte precauți, iar la intrarea în pădure să facă zgomote care să alunge și nu să se trezească față în față cu ursul. O apariție instantanee a ursului se poate lăsa cu efecte extraordinar de rele pentru om, adică să fie atacat. (...) Iar cei care cred că îi ajută pe urși dându-le mâncare nu fac, de fapt, decât să îi apropie de om și să îi îndepărteze de pădure, că asta se întâmplă. Odată ursul învățat la mâncare pe care o poate obține fără să depună efort, el nu se mai duce să se hrănească și așteaptă să fie „invitat la masă””, a spus Gheorghe Neagu. 

Încheiem acest articol prin a spune, distinct de tonul obiectiv al articolului, că fiecare documentare de subiect ne lasă cu tot mai puține speranțe că se va schimba ceva în bine în acest domeniu. Pe măsură ce ne documentăm, tot mai mult încolțește senzația că, în România, subiectul conflictului dintre om și urs este o monedă de schimb pentru alte interese.

Sursa foto: Unsplash.com

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.