STIREA ZILEI 17 august 2020

Despre puterea de a fi demn când viața te îngenunchează

de Iulia Drăghici - Taraș | 5973 vizualizări

Pentru că familia Tătar din Sfântu Gheorghe are în față un drum lung și greoi, rudele și cunoscuții s-au alăturat cum au putut, cu încurajări, dar și cu o campanie de strângere de fonduri 

Un om cu adevărat puternic nu este cel care are forță fizică. Nici cel care are bani, influență și funcții. Un om cu adevărat puternic este cel care se ridică și înfruntă, cu optimism, cele mai cumplite încercări ale vieții, un om care știe că are familia și comunitatea aproape. Mircea Tătar din Sfântu Gheorghe, în vârstă de 51 de ani, este, din acest punct de vedere, un om puternic. Este un om iubit și apreciat de cei care îl cunosc. Dar este, în același timp, un om care a intrat într-o luptă grea, pentru propria viață. Pentru că nu se știe ce îi rezervă viitorul într-o confruntare cu „boala secolului”, un apel de strângere de fonduri a fost lansat de apropiați.    

 „Parcă oamenii cei mai buni primesc cele mai grele provocări de la viață”, ne-a spus soția lui Mircea, Ildikó Tătar, din Sfântu Gheorghe, acum stâlpul unei familii încercate, referindu-se la soțul său, un bărbat de o bunătate greu de pus în cuvinte. Am întâlnit-o duminică, înainte de un nou drum planificat la Cluj-Napoca, unde trebuie să ajungă împreună cu jumătatea ei de peste două decenii, la noi analize și tratament. În scurta noastră discuție, centrată pe vestea cumplită pe care nu demult a primit-o prin diagnosticul soțului ei, am perceput-o ca pe femeie optimistă, puternică și hotărâtă să își țină familia întreagă, unită și veselă, așa cum este și acum, până la adânci bătrâneți. 

Începutul coșmarului a fost în martie. Mircea Tătar era plecat, temporar, la muncă în Suedia, când a început să se simtă rău, să tușească. O tuse care nu s-a oprit luni bune. Era perioada în care pandemia de COVID-19 era la început și frica, poate mai mult decât virusul în sine, stăpânea lumea. S-au închis granițele și bărbatul în vârstă de 51 de ani a rămas o perioadă acolo. Pentru că situația nu se îmbunătățea, ba dimpotrivă, s-a întors, la insistențele soției, acasă. A urmat o perioadă de teste peste teste, analize peste analize, medici peste medici. Toată arătau la fel: negativ la SARS-COV-2. Până să ajungă la spitalul din Cluj, adică abia în iulie, nu a știut ce are, pentru că nici medicii din Suedia, nici cei din Sfântu Gheorghe nu au reușit să depisteze cauza pentru care bărbatul de 51 de ani, care nu avea alte boli, tușea încontinuu, uneori cu sânge. Diagnosticul a venit, în cele din urmă, ca un trăsnet: carcinom bronhopulmonar cu celule mici stadiul IV. Cu alte cuvinte, ne-a spus soția lui, Ildikó, o tumoare pulmonară pe trahee, în stadiu avansat. 

Un rezultat de o cruzime greu de suportat, dar pe care familia Tătar l-a acceptat și a început lupta. În prima parte a lunii august a avut prima ședință de chimioterapie. În curând, Mircea Tătar va începe niște tratamente pentru inimă și apoi, dacă totul merge conform planurilor stabilite de medici, va continua cu radioterapie și tot așa. 

Campanie de ajutorare 

Pentru că în față se așterne un drum lung și greoi, rudele și cunoscuții s-au alăturat cum au putut, cu încurajări, dar și cu o campanie de strângere de fonduri. 

În momente dificile ale vieții, încerc să ofer suport unchiului meu și familiei lui, dat fiind faptul că a fost diagnosticat recent cu cancer care se răspândește rapid la plămâni.

Unchiul meu este un om foarte prietenos cu toți cei care îl cunosc, 51 de ani, tatăl a doi copii și un soț̦ adorabil, unchi adorat, om muncitor care și-a dedicat viața ca să poată oferi un viitor mai bun familiei dragi, chiar dacă asta a însemnat de nenumărate ori ca el să lucreze departe de cei dragi. Acum el are nevoie de tot sprijinul pe care îl putem oferi.

Dat fiind diagnosticul necruțător de cancer, nici nu am cuvinte să găsesc calea cea mai bună să ofer suportul de care el și familia au nevoie în aceste momente grele, de aceea am lansat această pagină, în speranța că un ajutor financiar le va veni de folos. Donează și tu pentru a ajuta un om drag nouă, orice sumă cât de mică contează. Doamne ajută!”, se arată în mesajul publicat pe portalul de strângeri de fonduri, https://www.gofundme.com/, dar și pe campania începută prin intermediul Facebook: „Mircea and his family needs your support!”, ambele create de nepoata soților Tătar, Linda Pop. 

Ildikó Tătar ne-a spus, în discuția noastră de duminică, în repetate rânduri că i-a fost greu să fie de acord cu inițierea unei astfel de campanii. Economiile pe care le-au strâns în ultimii ani, e drept pentru cu o cu totul altă destinație, le sunt suficiente deocamdată pentru tratamente, drumuri, analize și ce mai este nevoie. În același timp, a fost greu de acceptat și pentru că ea și familia sa au fost mereu cei care obișnuiau să ajute și să dăruiască. „Noi suntem cei mai bucuroși când putem să ajutăm”, ne-a spus aceasta.

În final, a acceptat la rugămințile celor dragi, dar și pentru că a aflat că familia ei este la începutul unei lupte grele și nimeni nu știe cât va dura până când veselia, cu care sunt atât de obișnuiți, le va cuprinde din nou, cu adevărat, căminul. Nu vrea, spune Ildikó, să ajungă să regrete vreodată că nu a făcut tot ce a ținut de ea să își ajute familia. Mai ales că văzând cum se duc banii, se teme ca nu cumva, atunci când va avea nevoie de alte tratamente sau chiar vizite la medici în străinătate, să rămână fără. 

Noi acum avem bani. Nu suntem săraci, dar nici bogați. Deci acum bani avem. Dar nu știm până când ne ajung. Mă gândesc că dacă nu accept acum ajutorul și într-adevăr o să avem nevoie la un moment dat, toată viața nu o să îmi pot ierta. Așa că am zis ok”, ne-a spus femeia, care a făcut precizarea că dacă, Doamne ajută!, nu va avea nevoie de bani, fondurile strânse vor fi donate, public, unei cauze similare. 

Coșmarul prin care trece familia Tătar este o lecție pentru noi toți, despre o luptă dusă cu demnitate, despre optimism, iubire și despre forța de a fi puternic pentru siguranța celor apropiați, chiar și atunci când viața te îngenunchează. Pentru această lecție, le putem mulțumi cu gânduri bune, încurajări, și, acolo unde este posibil, cu donații în bani. 

Detalii și modalități de donare pot fi obținute accesând următoarele link-uri: https://bit.ly/3h2Tkh0 și https://bit.ly/3iIH9pW.  

Sursă foto: Facebook/ Ildiko Tatar și Pexels.com.

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.