Un om de afaceri braşovean acuză consilierii locali de interese economice şi alungarea investitorilor

De mai bine de doi ani, la Baraolt este blocată o investiţie de peste 600.000 de euro care ar crea locuri de muncă, ar putea moderniza oraşul şi ar aduce aici o concurenţă reală. Mai exact, este vorba despre iniţiativa unui om de afaceri braşovean, Adrian Costea, care ar dori să aducă aici un supermarket. Planurile sunt însă blocate de Consiliul Local Baraolt, care până acum a respins patru proiecte de hotărâre pentru modificarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), necesar pentru începerea construcţiei unui supermarket.

Supermarketul blocat de PUZ

Adrian Costea a cumpărat în urmă cu câţiva ani un teren de 1.559 de mp în zona centrală a Baraoltului, prin licitaţie organizată de Administraţia Finanţelor Publice. Omul de afaceri susţine că de pe atunci a văzut potenţialul terenului, care beneficiază de toate utilităţile necesare, aşa că a demarat discuţii cu mai mulţi discounteri în vederea construirii unui supermarket.

„Mi s-a părut pretabil pentru o asemenea investiţie locul respectiv, aşa că am găsit trei discounteri interesaţi. Discuţiile s-au concretizat apoi cu unul dintre ei, drept pentru care am iniţiat procedurile în acest sens. Am obţinut toate avizele necesare, mai puţin modificarea PUZ-ului în Consiliul Local – şi de aici au început toate problemele”, spune Costea.

Potrivit acestuia, s-au obţinut avize de la Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Pompieri, Consiliul Judeţean Covasna. Când s-a ajuns însă la discuţiile de modificare a PUZ-ului, situaţia s-a schimbat radical şi s-a blocat.

„Actualul PUZ prevede un grad de ocupare de 45% a terenului, ori pentru supermarket am avea nevoie de mai mult spaţiu, aşa că am cerut modificarea PUZ-ului la o capacitate de ocupare de 65%. În cele patru proiecte de hotărâre care au intrat pe ordinea de zi până acum am arătat că vom face totul cum se cuvine, ba am şi plusat, arătându-ne dispuşi să construim chiar şi un părculeţ de copii, pentru a oferi mai multe avantaje. Problema cea mare este că cei din Consiliul Local şi-au argumentat refuzurile prin motive care nu stau în picioare: ba că nu sunt destule locuri de parcare prevăzute în plan, ba că şi-ar dori un astfel de magazin dar nu în zona aceea... Din păcate, au pus doar astfel de motive, fără a se arăta dispuşi să vină cu ceva propuneri pe care să le analizăm”, spune Adrian Costea.

Interese economice susţinute de factorul politic

Omul de afaceri susţine că relaţiile sale cu Primăria Baraolt au fost corecte atât în mandatul fostului primar PCM Nagy István, cât şi în mandatul actualului primar UDMR, Lázár-Kiss Barna, consilierii locali fiind de fapt cei care au pus beţe în roate proiectului. În această idee, Costea nu crede nicidecum că la mijloc ar fi interese politice ci mai degrabă interese economice susţinute eventual de factorul politic. Mai exact, omul de afaceri pare convins de faptul că, fiind vorba despre un oraş mic, în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea, nu se doreşte venirea unei concurenţe tocmai pentru a proteja micile afaceri.

„Cred şi susţin în continuare că investiţia ar fi benefică din mai multe puncte de vedere – ar crea locuri de muncă şi ar impune o calitate a serviciilor odată cu concurenţa. Pot înţelege că majoritatea consilierilor sunt în legătură cu proprietarii de mici magazine, dar cred că ar trebui văzută imaginea în ansamblu, prin faptul că sunt mai multe beneficii. Sunt de părere că piaţa are loc pentru toată lumea, mai ales că, în actualul context economic, nu cred că vânzarea „pe caiet” va dispărea curând. Baraoltul e o zonă frumoasă, dar care ani de zile a fost izolată, unde investiţiile au fost blocate mai mult sau mai puţin voit şi unde trăiesc oameni care au dreptul de a beneficia de diverse servicii moderne”, mai spune Adrian Costea.

Zeci de locuri de muncă, susţinute prin semnăturile populaţiei

Acesta susţine că prin construirea supermarketului s-ar crea între 60 şi 100 de locuri de muncă în etapa de construcţie şi aproximativ 30 de locuri de muncă în faza de operare. Mai mult, investitorul spune că planurile iniţiale cuprind inclusiv achiziţionarea tuturor materialelor şi materiilor prime necesare de la firmele locale, tocmai pentru a veni în ajutorul acestora. Subliniind că nu renunţă la proiect şi că, în câteva săptămâni, modificarea PUZ-ului va fi din nou pusă pe ordinea de zi a Consiliului Local, Costea a arătat că mai există şi varianta construirii unor galerii comerciale pe 600 de mp din cei peste 1.500, astfel încât să se preteze actualului PUZ. De altfel, Adrian Costea a depus, alături de noul proiect de hotărâre ce urmează să fie dezbătut în Consiliul Local Baraolt, o listă cu peste 1.000 de semnături ale oamenilor din oraş care susţin înfiinţarea aici a unui supermarket.

Autorităţile locale apără micii comercianţi

Primarul oraşului Baraolt, Lázár-Kiss Barna, pare şi nu prea pare deschis iniţiativei omului de afaceri braşovean. Primarul cunoaşte bine întregul caz şi, deşi susţine că nu e „împotriva magazinelor”, nici nu pare încântat de acestea.

„Domnul Costea spune că s-ar crea locuri de muncă, dar cred că în acelaşi timp s-ar şi desfiinţa, pentru că micii comercianţi ar muri, ar fi înghiţiţi de un supermarket. Pe de altă parte, sunt conştient că nu vom scăpa de un supermarket şi că la un moment dat tot vom avea unul, dar asta nu depinde de mine ci de Consiliul Local”, a spus primarul.

Componenţa Consiliului local Baraolt este de opt consilieri UDMR, patru PCM şi trei PPMT, populaţia oraşului Baraolt, cu satele aparţinătoare, fiind de aproximativ 9.000 de persoane.