Ioana Dîrstar din zona Întorsurii duce portul și cântecul popular peste tot în țară, câştigând premii la concursuri importante

Muzica populară covăsneană are, de ceva timp, o voce reprezentativă în competițiile naționale, astfel auzindu-se de județul nostru în festivaluri importante de profil care au loc în toată țara. Ioana Dîrstar are numai 21 de ani, însă a reușit până acum să impună județul nostru acolo unde acesta nici nu a existat vreodată: în manifestările artistice folclorice, alături de zone reprezentative ale țării. Năcută în zona Întorsurii Buzăului, Ioana a copilărit la Sărămaș, în comuna Barcani, unde a intrat pentru prima oară în contact cu datinile și cântelece populare. Nu-și poate aminti exact momentul în care a început să cânte – și asta probabil pentru că își închipuie că o face de când se știe.

Talentul i-a adus Premiul Radiodifuziunii Române la Mamaia

Ioana vorbește cu modestie despre parcursul său, însă cu o modestie asumată și deloc umilă, admițând că are un talent pe care îl numește „har de la Dumnezeu”. Dincolo de o copilărie petrecută sub semnul cântecului, Ioana își amintește că anii aceia au fost unii dintre cei mai frumoși, care au format omul care a devenit azi: simplu și responsabil, conștient de calitățile sale și care, deși încă își mai caută drumul în viață, știe foarte bine care e calea pe care o va urma. Spune că aceste principii i-au fost insuflate chiar de copilăria la țară, o copilărie în care jocul și responsabilitățile s-au împletit în mod fericit, făcând-o să fie mai realistă și uneori mai matură – ceea ce i-a prins bine.

Odată ce s-a apucat de cântat însă, și-a văzut clar parcursul, iar după participări la diverse concursuri și festivaluri, anul trecut a câștigat Premiul Radiodifuziunii Române în cadrul Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2012. A fost momentul în care talentul și munca i s-au confirmat definitiv Ioanei, devenită între timp studentă în anul IV la Conservatorul din Iași.

„Orice participare și orice premiu la Festivalul de la Mamaia înseamnă mult, deoarece ca să ajungi acolo trebuie să fii apreciat de oameni importanți din domeniu – artiști, realizatori radio-tv de specialitate, etnologi. Sunt mândră că am ajuns acolo, iar asta a reprezentat un pas nou și hotărât pentru cariera mea”, spune Ioana.

Fascinată de muzica populară

Pentru că drumul Ioanei nu a fost unul simplu. După ce și-a descoperit talentul în copilărie, cu susținerea familiei și a profesorilor, a ajuns să facă Liceul de Muzică din Brașov, înscriindu-se în paralel la Școala Populară de Artă. De acolo, a intrat în contact cu toate evenimentele în muzica populară, o muzică pe care a ales-o pentru că se mulează pe sufletul său.

„Nu m-am văzut niciodată cântând muzică ușoară, deși recunosc că am mai cântat așa, pentru mine. Dar poate faptul că am crescut la țară m-a făcut să aleg populara… De mică eram fascinată de muzica populară, ascultam Lucreția Ciobanu, iar interpretul meu de suflet a fost mereu Drăgan Muntean. Nu pierdeam niciun Tezaur Folcloric, m-am familiarizat cu artiștii, cu zonele, cu porturile… De la 6-7 ani ascultam deja foarte multe doine, deși mai ascultam câteodată și muzică ușoară, modernă. Nu aș ști să explic exact de ce am ales populara… poate că m-a ales ea pe mine”, crede Ioana, privind acum la anii în care s-a decis pentru această muzică aparent ocolită de tineri.

A înfruntat prejudecăți și lipsa unei tradiții locale

A început să participe la competiții încă din liceu, însă provocarea a fost uriașă: Ioana venea dintr-o zonă anonimă în muzica populară românească, o zonă fără tradiții artistice, fără voci reprezentative. Nu se cunoșteau nici genurile de muzică populară românească din județul Covasna și nici măcar un port popular, fixat în memoria națională, nu era. A trebuit să ia totul de la zero, cum s-ar zice, și ușor n-a fost deloc. Nu de puține ori s-a izbit de prejudecăți și de abordări de genul „Aoleo… Covasna? Ce e asta?”. Specialiștii în muzică populară nu știau mare lucru despre specificul de aici și, mai rău, nici instituțiile județene nu erau foarte bine pregătite în acest sens. De altfel, Ioana nici nu a găsit prea mare susținere la instituții, deși la început a încercat să apeleze la unele: i-ar fi trebuit un sprijin, un ghid, un fir de unde să înceapă totul. Așa că s-a îndreptat spre oamenii simpli, din zona Întorsurii, iar la ei a găsit susținere.

„Prin oameni am început să-mi creez un repertoriu, în care am inclus cântece și doine din bătrâni. Și tot prin oameni am început să-mi alcătuiesc costumele, cu elemente specifice de aici, care sunt de fapt o mixtură a elementelor din Moldova de Sud, Ardeal și Muntenia, județul nostru fiind la confluența acestora. E o zonă de interferență, cu influențe ardelenești și moldovenești, așa că e destul de greu de stabilit un singur element definitoriu. După ce mi-am făcut repertoriul cu cântece, am început să compun și eu – nu e o glumă și nici de mirare nu trebuie să fie, căci cântecele culese de la oamenii satului dau un tipar, dar mai nou folclorul se creează”, ne spune Ioana, care își amintește că foarte mulți oameni din județul nostru au costume populare românești vechi, pe care nu vor să le dea, păstrându-le cu o animită melancolie și cu o deosebită grijă.

Nu a avut niciun ajutor instituțional

Costurile materiale au fost suportate tot așa, pe cont propriu: prin familie și cunoștințe care au crezut în talentul Ioanei, fără nicio implicare a vreunei case de cultură sau autorități. După toate acestea, au urmat preselecțiile și participările în competiții serioase. Din nou, Ioana a trebuit să convingă: cine era ea și de unde venea.

„Nu veneam dintr-o zonă care să aibă măcar un nume sonor. Eram de nicăieri parcă, iar în acest sens știu că am început munca și mai am mult de luptat, căci zona noastră trebuie definită în mentalul colectiv. Poate că multora li se părea de domeniul fantasticului să audă de o interpretă de muzică populară românească din județul Covasna. Mi-a fost greu să merg pe drumul acesta, mai ales că nu am avut niciun ajutor instituțional, nu am simțit niciun sprijin la acest nivel. Cred însă că acum, după câțiva ani, am reușit măcar să definesc zona cât de cât, m-am făcut cunoscută și măcar nu mai e mirarea aceea continuă legată de județul Covasna, ceea ce înseamnă că las ceva în urma mea. Vedeți, în competițiile acestea contează extrem de mult zona din care vii; sunt zone bogate, precum Sibiul sau zona Bucovinei, cu interpreți consacrați care au deschis drumurile celor din generația tânără și, din păcate, tot ceea ce se știe despre Covasna este legat de conflictele dintre români și maghiari. Eu mi-am dorit ca oamenii să știe însă și altceva, pentru că este județul în care m-am născut și am crescut și știu că avem multe lucruri bune aici.”

Reprezintă Covasna și Întorsura Buzăului la festivalurile de folclor

Ioana spune că a durat ceva vreme până când a reușit să convingă în mediile folclorului românesc, iar munca în acest sens a dus-o mai ales prin participările în competiții. A participat la multe concursuri, obținând de cele mai multe ori premii importante. Înainte de Premiul de la Mamaia, a obținut premii la Festivalul național de folclor Ion Albeşteanu – Ialomița și la Festivalul Valeria Peter Predescu – Bistrița.

„Au fost, desigur, și festivaluri în care nu am luat premii, mai ales la începuturi, când încă îmi croiam drumul. Pe de altă parte, premiile sunt ca o carte de vizită, în vreme ce participările în festivaluri – care se fac pe bază de preselecții, sunt ca un portofoliu al intrepretului. Din păcate, uneori nu contează neapărat numai talentul, se mai uită și de unde vii… Am însă convingerea că în cele din urmă cei mai buni rămân, cei care au ceva de spus, deoarece contează calitățile. Cred că e un domeniu în care răzbești și reziști doar dacă ai talent, de aceea sunt adepta pașilor mărunți pentru a ajunge în vârf”, ne mărturisește Ioana, conștientă că mai are multe de învățat dar convinsă și că mai are multe de spus în muzica populară.

Studentă la Conservator

După premiul obținut la Mamaia, Ioana s-a concentrat îndeosebi asupra școlii – studentă în anul IV la Conservator, se pregătește de licență. Spune că după facultate va merge la București pentru un master și își dorește în același timp să intre în învățământ, având o afinitate deosebită pentru copii și dorindu-și să-și pună în slujba lor cunoștințele.

„Nu-mi doresc neapărat să fac bani mulți, ci să fac ceea ce mă mulțumește sufletește. Nu știu dacă mă voi întoarce definitiv în Covasna, căci nu știu ce-mi oferă zona acum, însă cu siguranță voi reveni aici oricând și o voi reprezenta mai departe, cu mândrie. Sunt o fire ambițioasă și faptul că nu am avut ajutor m-a ambiționat, am găsit apoi oameni care m-au ajutat dar niciodată nu voi uita că am plecat de la Întorsura Buzăului”, ne-a mai spus Ioana.

Tânăra pare convinsă că va continua cariera muzicală, mai ales că de-abia i-a prins gustul, acum că a reușit să se impună. Spune că, în ciuda tuturor aparențelor, tinerii sunt foarte apropiați de folclor, ceea ce înseamnă că acesta nu va pieri. Ioana vede deja o nouă generație puternică de tineri interpreți, deciși să ducă mai departe autenticul.

„Îmi doresc să putem face cu toții diferența dintre folclor și muzica etno. Eu sunt pentru autenticitate, pentru folclor – e vorba despre rădăcinile noastre, despre ceea ce ne reprezintă cu adevărat”, mai spune Ioana, care după licența din vară își dorește să ajungă să reprezinte zona Covasnei la un important festival de muzică populară care va avea loc în toamnă la Chișinău.