SOCIAL 27 iulie 2011

Covăsnenii au credite de 250 de milioane de euro

de Monica Vrânceanu | 93 vizualizări
Peste 5 milioane dintre români au contractat în ultimii ani împrumuturi, iar potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), cele mai multe dintre acestea sunt la instituţii bancare. Potrivit unui raport al BNR, creditele românilor au atras şi restanţe, mai ales în ultimii doi ani, ceea ce face ca cea mai riscantă categorie să fie a celor care au mai mult de două-trei credite, luate de la diverse bănci plus câte o instituţie nebancară; numărul

Peste 5 milioane dintre români au contractat în ultimii ani împrumuturi, iar potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), cele mai multe dintre acestea sunt la instituţii bancare. Potrivit unui raport al BNR, creditele românilor au atras şi restanţe, mai ales în ultimii doi ani, ceea ce face ca cea mai riscantă categorie să fie a celor care au mai mult de două-trei credite, luate de la diverse bănci plus câte o instituţie nebancară; numărul românilor care au câte două-trei credite este de peste 500.000.

Covăsnenii nu fac nici ei excepţie de la această regulă, iar ultima statistică a BNR referitoare la creditele clienţilor nebancari şi neguvernamentali, actualizată pe luna mai a acestui an, arată că în judeţul nostru creditele curente în lei au o valoare totală de 572,2 milioane de lei, în vreme ce valoarea creditelor în valută (euro, franci elveţieni, dolari etc.) se ridică la 395,7 milioane lei.

Sigur, în aceste condiţii, judeţul Covasna pare chiar cuminte dacă este comparat din punct de vedere al creditelor cu judeţe precum Braşovul, Clujul sau Timişul, însă valoarea creditelor trebuie raportată inclusiv la numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor, în acelaşi timp ţinându-se cont de faptul că în judeţul nostru există unele dintre cele mai mici salarii din ţară. Un alt aspect interesant este acela că în judeţele în care românii câştigă peste medie, depozitele şi creditele în valută sunt mai frecvente, iar în cele în care românii câştigă modest - ca şi în Covasna, primează creditele în lei. Cu toate acestea şi chiar dacă şi printre covăsneni se află datornici la bănci, judeţul nostru nu intră în topul celor cu cele mai mari împrumuturi şi nici în topul judeţelor datornice la bănci.

 

Creditele pentru apartamente, cele mai grele

 

Piaţa creditelor a explodat practic până în 2009, de când contractarea unui credit a devenit o acţiune mult mai gândită, tocmai ca urmare a crizei care a redus locurile de muncă şi i-a făcut pe mulţi să ezite în a se împrumuta.

Cei care fac în ultima perioadă credite le fac în special pentru a-şi cumpăra o locuinţă sau pentru a refinanţa un credit mai vechi, astfel că practica „creditului pentru nevoi personale” a fost oarecum abandonată.

Dintre oamenii cu care am vorbit despre credite şi împrumuturi, cei mai mulţi care au avut curajul să se aventureze în contractarea unui credit substanţial au sub 35 de ani, în vreme ce cei peste 40 de ani s-au limitat la credite mai mici. Un alt aspect interesant este cel al locurilor de muncă pe care le au cei care au contractat credite, astfel că cei mai mulţi au slujbe care, înainte de 2010, păreau destul de stabile - cele din mediul bugetar: medici, asistente, cadre didactice, angajaţi ai Ministerului Apărării Naţionale (MapN) şi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Roxana şi Andrei au ambii 30 de ani, iar în urmă cu trei ani s-au căsătorit, hotărând să-şi întemeieze o familie. La acel moment, Roxana, cadru didactic, avea un salariu de 1.100 de lei, iar Andrei, angajat în MAI, avea un salariu lunar ce ajungea la 1.600 de lei.

„Era la începutul lui 2008 când am decis să ne facem un credit, pentru a ne cumpăra un apartament. Aveam nevoie de 80.000 de lei atunci, dar am scos din bancă 90.000 de lei, pentru a ne permite şi unele îmbunătăţiri. Ideea este că nu ne-am cumpărat un apartament foarte mare, este unul modest, semidecomandat cu două camere. L-am aranjat cum ne-am dorit, ne descurcam cumva şi cu ratele, aşa că ne-am mai luat un credit, în 2009, de această dată pentru maşină. Aşa se face că 2010 ne-a prins cu două credite, iar în vara trecută veniturile ne-au scăzut simţitor odată cu tăierile din salariile bugetarilor... şi au continuat să scadă, fiindu-ne tot mai greu să plătim. Nu spun că e vina cuiva, căci până la urmă ne-am asumat aceste credite, dar nici aşa nu este normal, să ai într-o lună un anumit salariu iar în luna următoare acesta să se reducă. Pe noi ne mai ajută părinţii, dar sunt unii care s-au trezit că salariile nu le mai acopereau creditele, ceea ce nu e normal să se întâmple”, spune Roxana.

Exemplul dat de către aceasta se confirmă prin spusele lui Cristian Avram, un tânăr jurist de 33 de ani care lucrează într-o instituţie a Statului. Cristian şi-a făcut în 2006 un credit pentru locuinţă; la acea vreme avea un salariu bunicel şi o rată lunară de 110 euro. Şi-a mai făcut apoi un credit pentru a-şi mobila casa, aşa că a ajuns să plătească în jur de 200 de euro lunar, numai pe credite. Între timp, preţurile au crescut, la fel şi dobânzile şi rata sa la apartament. „Am un salariu de 1.400 de lei în prezent şi plătesc în jur de 250 de euro rate lunare, uneori şi penalizări, pentru că mai întârzii... Îmi mai rămân 500 de lei de trăit în fiecare lună, ceea ce nu mi se pare decent deloc”, spune Cristian, care e de părere că dacă ar face aceeaşi meserie în afara ţării nu ar mai avea astfel de probleme.

Elena este o mămică de 32 de ani, proaspăt divorţată. Spune că are atât de multe credite încât se simte datoare-vândută. „Am un credit imobiliar în euro, pentru locuinţă, la care plătesc 110 euro lunar. Mai am un credit pentru nevoi personale de 3.000 de lei, cu care am mobilat camera copilului şi i-am cumpărat un calculator... Mai am o descoperire de card de 1.100 de lei şi un CAR de 2.000 de lei. Asta în condiţiile în care veniturile mele lunare - cu salariul din învăţământ şi alocaţia copilului, sunt undeva la 1.300 de lei. M-a întrebat într-o zi fiul meu de ce nu schimbăm băncile, i-am explicat că asta nu se poate şi că dacă ai carte... ai datorii. Pe de altă parte, dintr-un salariu de 1.100 de lei nu ai cum să aduni bani pentru o locuinţă, ca să nu-ţi mai faci credit: astea sunt vremurile pe care le trăim”, spune Elena.

 

Creditele nebancare, mai ieftine

 

Doamna Maria şi soţul său, Ludovic, sunt doi pensionari care împreună au un venit lunar de 850 de lei. Cei doi nu au fost în situaţia de a face un credit pentru apartament, dar au făcut tot felul de credite pentru a-şi pune la punct locuinţa.

„Am început cu creditele în urmă cu patru-cinci ani, căci ne-a trebuit centrală, au trebuit izolaţi pereţii exteriori, apoi au trebuit puse ferestre termopane, apoi parchet şi tot aşa. Am mers din credite în credite, dar atât vă spun, că niciun credit nu l-am făcut la bănci. Am făcut două credite la o firmă din aceasta ce te împrumută rapid, ne-am dat seama că am plătit dublu, dar ce era să facem, aveam nevoie de bani şi până la urmă tot acolo ajungi şi cu băncile. Ultimele două credite, pentru lucrări mai mici în casă şi tratamentul de sănătate al soţului, le-am făcut însă la o casă de ajutor reciproc a pensionarilor; acolo îţi dau bani mai puţini şi mai greu, dar măcar dobânzile nu sunt atât de mari şi nu te simţi jecmănit”, ne-a spus doamna Maria.

 

Puţini cei fără credite...

 

La 31 de ani, Anton e un tânăr norocos care se poate lăuda că nu are niciun credit. „Nu sunt adeptul creditelor, nu cred în aşa ceva pentru că nu ştii niciodată ce se întâmplă. Eu am un loc de muncă cât de cât sigur, dar pe lângă nesiguranţa locurilor de muncă, pot interveni atât de multe elemente neprevăzute şi de aceea e mai bine să te gândeşti serios înainte de a face un credit. Merită să te împrumuţi dacă e vorba despre a-ţi cumpăra o casă - de ce să plăteşti o chirie când poţi plăti rata casei tale, sau atunci când e o chestiune urgentă de sănătate. Dar în rest, nu i-am înţeles niciodată pe cei care au făcut credite pentru a face excursii sau a-şi cumpăra nu ştiu ce maşină sau electronice, pentru aşa ceva mai bine îţi aduni bani, e mai rentabil”, spune Anton.

O soluţie pentru cei care se gândesc să-şi achiziţioneze o locuinţă rămâne programul guvernamental Prima Casă, care a funcţionat destul de bine şi în judeţul Covasna. Potrivit ultimelor date depuse la Prefectura Covasna de către băncile care rulează Prima Casă 4, până la începutul acestei luni fuseseră deja depuse în judeţul nostru peste 100 de dosare, unele dintre acestea fiind deja aprobate în vreme ce majoritatea se află în lucru. Se pare că majoritatea  celor care vor să-şi cumpere o casă prin acest program guvernamental optează pentru apartamente cu două camere. Prima Casă 4 a fost lansat în iunie, iar  pentru acesta Guvernul a alocat un plafon în valoare de 200 de milioane de euro.

Începând cu 2004, băncile au acordat credite pe perioade tot mai lungi, iar durata medie a unui credit imobiliar este de circa 25 de ani, iar creditele de consum negarantate cu ipoteci trebuie sa fie rambursate în medie în 8 ani, iar în acest caz, riscul ca bunul de consum achiziţionat prin credit să ajungă să valoreze mai puţin decât datoria rămasă de rambursat este semnificativ. Potrivit BNR, unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restanţier şi acumulează în medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

Creditarea populaţiei în 2009 şi în 2010 a fost redusă, împrumuturile acordate în acest interval reprezentând mai puţin de jumătate din volumul creditelor acordate în 2008, acest lucru fiind cauzat atât de restrângerea ofertei cât şi a cererii de finanţare.

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 9

Adaugă comentariu
Mihai, 28 iulie 2011
Ai dreptate kri,am multe cunostinte cu mai multe apatremente si masini de lux care spun ca am doar un rahat de logan romanesc.O fi el rahat dar cumparat din bani cinstiti,nu full extra,doar minimul citeste integral
kri, 28 iulie 2011
Si inca ceva! Cum ”mama lor” s-au indatorat pe viata cand ei au contracte pe periada limitata? De la 1 an pana pe la 15. Asa ca si-au falsificat adeverintele sau s-au inteles cu sefu ca marea citeste integral
kri, 28 iulie 2011
De ce oare toti care se vaita sunt bugetari? Pt.ca la ei leafa crestea si daca performau si daca nu . De vreo 10 ani incoace numarul bugetarilor crestea si venitul lor la fel cu toate ca populatia citeste integral
radu_cu, 28 iulie 2011
Nu mam referit la politisti, jandarmi si altii.M-am referit la cei care au facut credite in general.Daca vrei sa luam fiecare categorie in parte e cu totul altceva
Ilie, 28 iulie 2011
In general politistii sunt cel mai mult afectati, dar nu este corect ca un politist sa castige mai mult decat un invatator, educatoare, profesor, etc. Fiecare copil opteaza sa ajunga ceva in viata citeste integral
Mihai, 27 iulie 2011
@radu_cu:daca esti cumva din Sf.Gheorghe,ai putut sa vezi cum si-au cumparat o mare parte a politistilor,jandarmilor etc,masini,case si dracu stie ce,cu credite de la banca pentru ca li s-a ridicat citeste integral
radu_cu, 27 iulie 2011
Creditele uni si le-au facut ca nu au avut alta solutie.Cu calcule fara calculele tale Cristi, unii nu au avut alta solutie decat sa apeleze la un credit.
cristi, 27 iulie 2011
Dragi cititori si redactori! In Romania omul de rand nu are nici pregatirea,dar culmea nici curiozitatea sa se informeze in legatura cu ceea ce impune contractarea unui credit.La acest fapt se adauga citeste integral
cititor, 27 iulie 2011
Ideea e ca majoritatea s-au bazat pe venituri viitoare in crestere si in schimb acestea au scazut. Este o prostie sa-ti faci credit pt orice: electronice, excursii, biciclete chiar si masini noi( unde citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.