Tot mai multe etichete din supermaketuri strigă „bio”, „high protein” și „fără zahăr”, iar adevărata întrebare este: cât din ceea ce credem că e sănătos chiar este? În spatele multor produse care par „curate” se ascund rețete ultraprocesate, aditivi și trucuri de marketing care ne fac mai degrabă confuzi decât sănătoși. Am stat de vorbă cu Zsidó Szabolcs, dietetician clinic și consultant în nutriție la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe despre cum am ajuns să credem că un iaurt proteic sau un burger vegan ne salvează dieta, despre ce alimente ar trebui de fapt să dispară din supermarketuri și despre cât de mult ne influențează social media relația cu mâncarea. El ne-a vorbit și despre miturile care se propagă online, despre tentația dietelor la modă și despre cât de greu e, în 2025, să mănânci simplu și echilibrat.

- Dacă ai avea puterea să elimini trei produse din supermarket, care ar fi acelea și de ce?

Ulei de floarea-soarelui. Este foarte procesat, cu un raport nefavorabil între acizii grași omega-3 și omega-6, conținut redus de antioxidanți și probleme de stabilitate la căldură, ceea ce duce la eliberarea unor compuși nesănătoși în timpul tratamentului termic.

Produse de patiserie industriale. Sunt alimente sărace în substanțe nutritive benefice, dar bogate în calorii, care conțin numeroși aditivi, grăsimi și zahăr.

Și chipsurile. Problemele lor nici nu mai trebuie detaliate. Toată lumea știe cât de nesănătoase sunt.

- Ce produs alimentar ai vrea să dispară din reclame, pentru că induce în eroare consumatorii?

În reclame apar adesea diverse tipuri de băuturi energizante, iar, din păcate, acestea își ating scopul, deoarece mulți tineri le consumă aproape zilnic, fără a lua în considerare consecințele asupra sănătății. Răspândirea băuturilor energizante a început să aibă un rol de socializare, similar fumatului. Mulți nu le beau pentru efect, ci pentru că sunt considerate „cool”.

- Există alimente care par sănătoase, dar sunt, de fapt, la fel de problematice ca fast-food-ul?

Nu le-aș pune pe același nivel cu mâncarea de tip fast-food, dar pot fi înșelătoare anumite produse vegane semi-preparate sau iaurturile și budincile comercializate sub denumirea „high protein”. Faptul că un produs este etichetat drept vegan sau bogat în proteine nu înseamnă neapărat că este sănătos, pentru că adesea conține aditivi, îndulcitori artificiali sau ingrediente mai puțin avantajoase.

- Care e cel mai mare mit nutrițional pe care îl întâlnești des la pacienți sau în online?

Printre cele mai frecvente concepții greșite se numără folosirea dietelor la modă pentru slăbire. Multe tipuri de diete, cum ar fi cea ketogenică, au fost create inițial în scopuri terapeutice, nu pentru pierderea în greutate. Postul intermitent (intermittent fasting) este, de asemenea, mai degrabă o metodă de regenerare celulară și de protejare a sistemului digestiv, decât o cură de slăbire clasică.

Aud adesea despre persoane care urmează o dietă la modă, dar nu reușesc să slăbească, ba chiar, uneori, se îngrașă. Pierderea în greutate nu depinde de o singură dietă. Faptul că cineva mănâncă doar într-un interval orar limitat, ca în cazul postului intermitent, nu înseamnă că poate consuma orice și în orice cantitate.

- Privind în urmă la ultimii 10 ani, ce schimbări ți se par cele mai vizibile în modul în care ne alimentăm? Putem vorbi despre progres sau despre o degradare a obiceiurilor alimentare?

Cu siguranță se observă schimbări în ultimul deceniu. Când eram eu la școală, acum 10–12 ani, nu aveam nicio idee despre știința nutriției. Astăzi, un copil de 17–18 ani are acces la informații pe care noi le învățam abia la universitate.

Informațiile sunt mult mai accesibile și variate decât acum 10 ani. Totuși, acest lucru are și un dezavantaj. Oamenilor le este adesea greu să filtreze informațiile științifice relevante, iar mulți se lasă influențați de direcții alimentare fără bază științifică.

- Ce efect are social media asupra relației noastre cu mâncarea?

Rețelele de socializare influențează puternic relația noastră cu mâncarea, deoarece suntem expuși constant la reclame, trenduri și produse promovate. Acest lucru duce adesea la informații eronate, neștiințifice, care pot afecta obiceiurile de consum, mai ales în rândul tinerilor.

- Cum te-a schimbat munca de dietetician în felul în care mănânci tu însuți?

Prin natura profesiei mele, consider important să inspir oamenii și să ofer cel mai bun exemplu posibil. Mă hrănesc corect în proporție de aproximativ 70–80%, deoarece cred că un stil de viață sănătos înseamnă și să-ți permiți uneori mici abateri și să mănânci ceva care hrănește și sufletul.

- Care e cea mai dificilă recomandare pe care trebuie s-o faci unui pacient?

Există două situații dificile și adesea pline de compromisuri. Prima este atunci când vine la mine o persoană care, din motive clinice și medicale, are nevoie de o dietoterapie strictă, adică de o schimbare pe viață.

A doua situație este atunci când cineva are nevoie de modificări majore în întregul său stil de viață sau măcar de anumite compromisuri. Uneori, chiar și un program de lucru dezordonat, un ciclu de somn necorespunzător sau alte obiceiuri zilnice pot influența semnificativ starea de sănătate.

- Dacă ai scrie o regulă simplă pentru o alimentație sănătoasă, care ar fi?

Poate cea mai simplă regulă care, dacă ar fi urmată de toată lumea, ar preveni numeroase probleme de sănătate este aceasta: jumătate de farfurie cu legume la fiecare masă. Astfel, oferim organismului o cantitate semnificativă de substanțe nutritive și fibre utile.

Vitaminele și mineralele din legume contribuie la întărirea sistemului imunitar, iar fibrele susțin sănătatea digestivă și ajută la controlul greutății pe termen lung. În plus, consumul variat de legume colorate face mesele mai plăcute și menținerea unei diete sănătoase mai ușoară.

- Există un aliment „sănătos” pe care îl consideri supraevaluat?

Consider pe deplin că produsele etichetate „high protein” sunt adesea supraevaluate și nu întotdeauna de calitate bună. În anumite situații pot fi utile și practice, dar este important să citim eticheta și, dacă se poate, să cerem sfatul unui specialist.

- Să zicem că e luni dimineață, n-ai apucat să-ți pregătești nimic acasă și urmează o zi lungă la birou. Ce mâncare ai alege tu, din mers, care să fie totuși o alegere bună?

Aș cumpăra în special alimente care se păstrează mult timp și sunt bogate în fibre și proteine, deoarece acestea ajută la menținerea senzației de sațietate. Exemple: semințele de chia cu iaurt, nucile, fructele sau, în loc de iaurt, brânza cottage și brânza de vaci. Dacă există posibilitatea de a cumpăra ceva pe drum, acestea sunt alegeri ideale. Dacă avem timp doar pentru o oprire scurtă, este bine să alegem o sandvicherie sau un loc de brunch unde sandvişurile sunt echilibrate, bogate în legume și proteine.

- Se vorbește mult despre tipurile de ulei, de floarea-soarelui, măsline, cocos, avocado. Pe scurt, ce ulei e mai potrivit pentru gătit și care e ideal pentru salate?

Uleiul de măsline (extra light sau rafinat) și uleiul de cocos sunt cele mai potrivite pentru gătit sau prăjit în cantități mici, deoarece au o bună stabilitate la căldură și nu eliberează compuși nocivi la temperaturi moderate. Iar pentru salate recomand uleiurile de măsline, de in și de semințe de dovleac pentru că sunt bogate în arome naturale și în alți nutrienți benefici.

- Dacă vrei să reduci zahărul, dar totuși îți place gustul dulce, ce îndulcitor ai recomanda pentru uz zilnic?

Pentru îndulcire, aș recomanda în primul rând ştevia, deoarece este un extract natural de origine vegetală, deși este puțin mai scumpă. De asemenea, alcoolii de zahăr, cum ar fi xilitolul (zahărul de mesteacăn) și eritritolul, sunt alternative bune. Acestea nu cresc nivelul glicemiei și au o putere de îndulcire similară cu cea a zahărului, dar conțin mai puține calorii.

- Există o combinație de alimente pe care o vezi des și care e complet greșită?

O greșeală frecventă este combinarea excesivă a carbohidraților și grăsimilor, de exemplu, atunci când mâncăm paste cu sos de smântână sau brânză, ori pâine albă cu mezeluri grase. În astfel de cazuri, digestia este mai lentă, sistemul digestiv este suprasolicitat, iar normalizarea glicemiei este întârziată. Drept urmare, apare mai des oboseala, balonarea și, pe termen lung, poate contribui la rezistența la insulină.

- Dacă ar fi să alegi un singur aliment pe care să-l includem zilnic în meniu, care ar fi acela?

Poate că semințele de in măcinate sunt cele pe care le-aș recomanda pentru consum zilnic. Sunt bogate în fibre, acizi grași omega-3, susțin motilitatea intestinală și ajută la eliminarea toxinelor din organism. În plus, au un gust neutru, deci se pot combina ușor cu iaurt, terci de ovăz sau chiar salate.