Reprezentantul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Extensiei Universitare de la Sfântu-Gheorghe a Universității Babeș-Bolyai, profesorul universitar conf. dr. Cziprian Kovacs Lorand, este de părere că învățământul românesc universitar este tot mai degradat în ultimii ani. Cziprian Kovacs Lorand a declarat că slaba calitate a învățământului universitar este strâns legată de slaba calitate a celui preuniversitar, precum și de lipsa de interes în a investi în partea de cercetare universitară.

În acest context, Cziprian Kovacs a admis că învățământul preuniversitar și cel universitar produc șomeri cu diplomă pe bandă rulantă, însă a atras atenția că aceasta nu este neapărat doar o problemă a României ci și una a Europei Centrale și de Est.

”Piața muncii este cu totul alta decât sistemul de învățământ universitar de stat (...). Nu este însă menirea statului să țină de mână fiecare absolvent de liceu sau de facultate să-și aleagă meseria pe care o va practica în viitor; deci alegerea intrării în învățământul superior este una pur personală și, presupunem, una rațională”, a arătat Cziprian Kovacs Lorand.

Astfel, Cziprian a explicat că, în vreme ce în urmă cu 50 de ani tinerii terminau deja o facultate la 21-22 de ani, în prezent ei se perfecționează și studiază până la vârste mult mai înaintate.

„Fenomen de parcare”

”Vrem - nu vrem, așteptările tineretului s-au schimbat: nu vor să-și petreacă prea mult timp cu munca. (...) Și atunci, acest lucru duce la asumarea a tot mai multor procese educaționale, ajungându-se la un punct când se vor folosi de diplome, dar nu la 21-22 de ani, ci la 30-31 de ani, când consideră că a venit vremea întemeierii unei familii și a unei cariere. Și atunci, perioada până la această vârstă e acoperită cu diverse cursuri, ceea ce în limbaj sociologic se numește fenomen de parcare”, a mai arătat  Cziprian Kovacs Lorand.

Profesorul universitar susține că în mediul universitar se simte o continuă descreștere a calității materialului uman care ajunge pe băncile universităților, inclusiv a celor de stat, pregătirea elevilor din anii terminali de liceu fiind tot mai proastă și reflectându-se automat în calitatea studenților.

”Toată structura de finanțare a învățământului universitar ar trebui regândită la rândul său, deoarece învățământul superior nu trebuie să se axeze doar pe teorie, ci peste 50% din acesta ar trebui orientat pe cercetare, ceea ce nu se întâmplă în prezent pentru că există foarte puține programe în acest sens, drept pentru care la ele ajung doar universitățile puternice și nicidecum extensiile universitare”, a mai explicat Cziprian Lorand, apreciind că sistemul de învățământ românesc ar trebui să renunțe la ”îndoparea” elevilor cu idei din manuale și la deschiderea minților acestora cu lecții concrete, aplicabile realităților actuale.