În primele nouă luni ale anului 2025, polițiștii din județul Covasna au înregistrat 156 de cazuri de înșelăciune. Pare o cifră rece, o simplă statistică, dar în spatele fiecărui număr se ascunde o persoană păcălită, o familie tulburată, o viață financiară dată peste cap. Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat este faptul că aproape jumătate dintre aceste fapte au fost comise în mediul online, iar metodele devin tot mai sofisticate.

Dintre cele 156 de fapte de înșelăciune înregistrate, aproximativ 70% au fost sesizate în mediul urban, iar 29 au fost înșelăciuni comise prin folosirea unor nume sau calități mincinoase. Totodată, 77 au fost comise prin mijloace de comunicare online, transmite IPJ Covasna.

Oamenii legii precizează că numai în ultima săptămână la nivelul Serviciului Investigații Criminale al IPJ Covasna au fost înregistrate șase cauze în care sunt cercetate fapte de înșelăciune comise prin telefon.

Cum funcționează metoda?

Victimele sunt apelate de indivizi care spun că lucrează la bănci de renume, că sunt polițiști care s-ar ocupa cu anchetarea unei posibile fraude, ca urmare a faptului că un necunoscut ar fi încercat să acceseze un credit în numele victimei, la o sucursală bancară din alt oraș, se arată într-un comunicat al IPJ Covasna.

„Ceea ce este comun la cazurile de acest gen anchetate de polițiști, este faptul că escrocii apelează la sentimentul de urgență, victima este ținută în permanență în apel telefonic, fiind eliminată astfel posibilitatea ca aceasta să poată analiza la rece situația sau să poată lua legătura cu altcineva care ar putea să o prevină”, mai notează aceeași sursă.

Apelantul afirmă că „ancheta trebuie finalizată de urgență și că probele trebuie protejate imediat” și solicită cooperare imediată din partea persoanei contactate.

În acest fel, în câteva ore, persoanele vătămate sunt convinse, sub pretextul că aceasta ar fi singura modalitate de a-i opri pe așa-zișii fraudatori, să acceseze chiar ele credite bancare în valoare mii de euro, bani care, ulterior, sunt depuși într-un cont presupus „securizat”, tot sub îndrumarea celor de la telefon.

În realitate, însă, banii sunt pierduți: sunt scoși rapid, dispersați prin alte conturi sau convertiți în criptomonede, ori bunuri digitale pentru a îngreuna recuperarea.

Recomandări pentru populație, de la IPJ Covasna:

• Verificați întotdeauna identitatea apelantului – cereți nume complet, funcție, instituția. Dacă primiți un apel suspect, închideți imediat și contactați direct banca ori instituția menționată, folosind numărul oficial de pe site-ul instituției (nu la numărul din apel);
• Nu divulgați informații bancare sensibile (PIN, coduri de autentificare, parole, datele cardului) prin telefon, e-mail sau mesaje;
• Atenție! Nicio bancă, instituție publică sau poliția nu vă va solicita, telefonic, să transferați bani într-un cont pentru „securizare”;
• Nu efectuați niciodată transferuri bancare la indicația unei persoane necunoscute, indiferent de cât de convingătoare pare;
• Nu instalați aplicații de control la distanță (ex: AnyDesk, TeamViewer) la cererea necunoscuților;
• Fiți vigilenți la mesaje alarmante sau presiuni emoționale („contul va fi blocat imediat”, „veți pierde banii”) – acestea sunt tactici de manipulare;
• Informați-vă periodic din surse oficiale și spuneți-le și celor apropiați, despre aceste riscuri.

Polițiștii menționează și că nu există un „tipar” al victimei, pentru că metodele folosite de escroci reușesc să păcălească atât persoanele tinere, cât și vârstnici, indiferent de pregătirea profesională, mediul social ori profesional.