Cătălin Râpianu ocupă funcția de director executiv interimar al Casei Județene de Pensii (CJP) Covasna din martie 2025, perioadă în care a prioritizat reluarea dialogului direct cu cetățenii și gestionarea unor restanțe administrative. Venit de la Casa de Asigurări de Sănătate, acesta se află la al treilea mandat de interimar, prelungit până în iulie 2026, timp în care a trebuit să gestioneze atât deficitul de personal, cât și volumul mare de documente neselecționate din arhiva instituției. 

Noul șef al instituției a preluat funcția într-un moment în care existau documente neselecționate încă din anul 2014. Deși din exterior Casa de Pensii pare greu de abordat, noul director spune că nu a venit pentru a face evaluări asupra trecutului, ci pentru a asigura funcționarea eficientă a activității.

„Primul lucru pe care l-am simțit a fost responsabilitatea de a înțelege rapid situația și dorința de a asigura funcționarea cât mai eficientă a activității instituției.

Rolul meu nu este și nu a fost să evaluez activitatea predecesorilor mei, mai ales că eu am venit din exteriorul instituției, ci să implementez, la nivelul Casei Județene de Pensii Covasna, propria viziune managerială, bazată pe câteva principii printre care profesionalism, transparență și orientare către cetățean – principii care îmi definesc parcursul profesional ca funcționar public de peste 13 ani”, ne-a spus Cătălin Râpianu. 

Mulți pleacă doar cu o explicație, dar e important să înțeleagă ce scrie în dosar

Cea mai mare noutate pentru pensionarii din județ este faptul că ușa directorului s-a redeschis. În ultimele luni, peste 400 de persoane au intrat în audiență, majoritatea nemulțumite de sumele mici primite după o viață de muncă.

„Am primit în audiență aproximativ 400 de persoane de la preluarea funcției de director executiv. În cele mai multe cazuri, problemele ridicate de pensionari au putut fi soluționate iar în situațiile în care nu am găsit rezolvare, am acordat o atenție deosebită explicării cadrului legal aplicabil, a modului de stabilire a drepturilor de pensie și a elementelor care au stat la baza calculelor. Majoritatea persoanelor venite în audiență apreciază foarte mult dialogul mai presus de orice și consider că, dincolo de soluție, este esențial ca fiecare persoană să plece cu o înțelegere clară a situației sale, iar acest mod de abordare ține de respectul față de cetățean”, ne-a spus Cătălin Râpianu.

O situație neplăcută pentru pensionari a apărut odată cu noile buletine electronice, pe care nu mai este trecută adresa de acasă. Pentru că instituția trimite toate deciziile și taloanele prin poștă, adresa este obligatorie. Decât să-i trimită pe bătrâni la cozi la Evidența Populației pentru adeverințe, Casa de Pensii a cumpărat propriile cititoare de carduri, cum ar fi normal să se facă în toate instituțiile de stat.

„Pe noile buletine nu există menționat domiciliul, iar pe noi ne interesează în mod deosebit asta pentru că toată interacțiunea cu beneficiarul se întâmplă prin poștă. Am luat decizia să nu-i trimitem pe oameni pe drumuri și am cumpărat cititoare de carduri, pentru că și la Evidența Populației e deficit de personal și munca e multă. Beneficiarii noștri au uneori dificultăți în a folosi tehnologia și atunci e mai bine să îi putem ajuta noi”, ne-a explicat acesta.

60.000 de dosare și o digitalizare care este departe

În prezent, la Casa de Pensii lucrează doar 39 de oameni, deși ar fi nevoie de mai mulți. Aceștia trebuie să gestioneze dosarele a peste 60.000 de pensionari, într-un moment în care numărul lor crește constant. Arhiva a devenit neîncăpătoare, iar soluția digitalizării este departe de a se pune în aplicare și depinde de fondurile de la București.

„Am găsit, în cadrul instituției, un grup de oameni profesioniști care își fac treaba bine, desfășurând activitate de multe ori peste programul normal de lucru. Rolul meu este să susțin această echipă, să clarific obiectivele și să creez un cadru organizat în care fiecare să își poată desfășura activitatea eficient.

În același timp, activitatea instituției presupune și o permanentă adaptare la dinamica resursei umane. De la preluarea mandatului au existat destul de multe plecări din sistem, însă mă bucur că am reușit să completăm echipa prin atragerea, prin transfer, a unor colegi noi. Reorganizarea unor compartimente funcționale a fost realizată tocmai pentru a răspunde acestor schimbări și pentru a menține un echilibru în activitate”, ne mai spune directorul CJP Covasna.

Este greu de crezut că, într-o eră a vitezei, un pensionar din Covasna trebuia să aștepte ani de zile pentru un dialog față în față sau că instituția care îi gestionează bătrânețea părea de neatins. Dincolo de cele 400 de audiențe și de noile cititoare de buletine care scutesc drumuri inutile, mandatul lui Cătălin Râpianu scoate la iveală o realitate tristă: faptul că sistemul public are nevoie de normalitate mai mult decât de reforme pompoase.

Faptul că numărul proceselor în instanță a scăzut pur și simplu pentru că cineva a stat să le explice oamenilor de ce au pensia mică spune totul despre prăpastia care s-a adâncit în ultimii ani între stat și cetățean. Chiar dacă este un interimat limitat de bugete și de lipsa de personal, această deschidere arată că „umanizarea” unei instituții nu stă neapărat în softuri scumpe, ci în disponibilitatea de a nu mai privi beneficiarul ca pe un simplu dosar cu șină.