Un ordin al ministrului Educaţiei spune că educatorii și învățătorii vor trebui să urmeze studiile unei facultăți pentru a mai putea rămâne la catedră.

Un ordin semnat pe ultima sută de metri a mandatului de fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, spune că educatorii și învățătorii vor trebui să urmeze studiile unei facultăți pentru a mai putea rămâne la catedră. Potrivit ordonanţei, învăţătoarele şi educatoarele au termen 6 ani să-şi finalizeze studiile superioare.

Aproape 700 de cazuri în Covasna

În județul Covasna trebuie să se înscrie la facultate 679 de cadre didactice care la ora actuală predau la grădinițe sau școală. Asta înseamnă că în jur de 50% dintre învățători și educatori vor trebui să urmeze studii superioare în următorii 6 ani, lucru ce nu e tocmai pe placul lor. Cadrele didactice nu înțeleg de ce sunt trimise înapoi în băncile școlii după zeci de ani de activitate profesională. Inspectorul șef din cadrul IŞJ Covasna, Keresztély Irma, spune că fiecare învață pentru perfecționare personală, și nu trebuie neglijat nici faptul că studiile superioare aduc și o mărire de salariu.

Facultate înainte de pensionare

„Vor fi într-o situație defavorizată acele cadre didactice care după un an, doi sau trei de la terminarea studiilor superioare vor ieși la pensie. Cred că ordonanța ar trebui modificată pentru a reglementa situația acestor cadre. În județul Covasna avem 77 de educatori și învățători care vor ieși la pensie în următorii ani” – spune Keresztély Irma. Inspectorul șef a punctat și faptul că terminarea unei facultăți ar trebui să fie în primul rând o voință a fiecăruia pentru că există diferențe între salariile unui învățător cu studii superioare, și unul fără, chiar dacă au aceeași vechime și același grad.

Afacere pentru facultăţi

Președintele filialei Covasna a Sindicatelor Libere din Învățământ, Nagy Gábor, este de părere că ordonanța semnată de Ecaterina Andronescu a fost o decizie grăbită, care are la bază interese materiale. „Este o modalitate de a atrage studenți la facultate. Înainte de 1990 cei care au vrut să meargă  la un liceu pedagogic au dat un examen de admitere greu. Câteodată erau și 7-8 candidați pe un loc. Diplomele obținute în aceste instituții sunt garanția cunoașterilor dobândite” – a declarat Nagy Gábor. Acesta este de părere că ar trebui să urmeze o facultate acele cadre didactice care au urmat cursurile liceului pedagogic după 1990. „Nu cred că educatoarele și învățătoarele care au terminat liceele pedagogice clasice, care au obținut diferite graduri și au în spate mulți ani de experiență, ar trebui să urmeze o facultate” – a conchis liderul de sindicat.

Panică și dezorientare

Surse din învățământul covăsnean spun că Ordinul a creat un adevărat val de nemulțumire printre educatoare și învățătoare, care cred că prevederile acestuia nu au nicio legătură cu realitatea. Oamenii sunt speriați și îngroziți, cu atât mai mult cu cât educatoarele și învățătoarele trecute de 50 de ani și care mai au totuși destui ani până la pensionare, se văd acum în postura de a decide cine anume merge la facultate: ele sau copiii lor, cărora vor să le ofere un viitor... Mai mult, cadrele didactice vizate spun că Ordinul nici măcar nu explică în mod clar dacă se vor face ceva diferențieri între cei cu vechime și cei mai tineri, nu oferă soluții pentru acele cadre didactice de la sate sau din orașele mici, unde nu există învățământ superior de specialitate, plus că nimeni nu și-a pus problema cum se vor plăti aceste studii din salariile mici pe care se știe că le au cei din Educație.

Ioana Maria Cristea este o învățătoare în vârstă de 35 de ani, absolventă de liceu pedagogic și de facultate. „După liceu am intrat în învățământ, dar mi-am pus problema că pe viitor aș putea face și altceva, așa că am făcut o facultate cu profil juridic. Nu m-am regăsit ca și formație în acest profil, așa că am rămas în învățământ. Noul Ordin nu mi se pare deloc corect – acest ordin spune că poți rămâne pe post și dacă nu ai liceu de profil ci doar studii superioare. Ceea ce nu spune nimeni este faptul că în facultate nu se face practica pedagogică, spre deosebire de liceu. Și atunci, ce meserie știe un tânăr care nu a făcut nicio oră de practică? Teoria nu ajunge, asta nu îți spune dacă ai înclinare spre această meserie. Părerea mea este că e un Ordin negândit, scris pe genunchi, care nu va face decât să îmbogățească facultățile particulare – pentru că niciun cadru didactic nu își va permite să facă o facultate la zi, căci i-ar împiedica munca. E o aiureală totală, ca tot ce se întâmplă în țara asta”, spune tânăra.

Înapoi la școală după 30 de ani de muncă

Kalman Jutka este educatoare de 30 de ani. A terminat Liceul Pedagogic la Oradea, după care a început să profeseze și o face și acum. Ideea de a merge din nou la școală nu îi surâde deloc, ba mai mult, se gândește să plece din sistem. „Până acum munca mea a fost apreciată în urma tuturor inspecțiilor pe care le-am avut. Predau la grădiniță de 30 de ani și nu am avut nici măcar un reproș nici din partea șefilor, nici din partea părinților. Am participat la tot felul de cursuri de perfecționare, am dat examene, ce mai vor de la noi? Să merg la 50 de ani la facultate? Sincer, nu vreau. Mă gândesc să îmi caut altceva de lucru, să plec din țară pentru că mi se pare aberant ca după ce ne-au tăiat salariile, acum tot noi să mai plătim taxe de școlarizare” – povestește femeia.

O altă educatoare, care nu vrea să-și dea numele tocmai pentru că „trăim vremuri tulburi”, spune că la vârsta ei, la 55 de ani, nu s-ar duce nici în ruptul capului la școală, pentru că în primul rând nu ar merita acest efort. „Suntem educatoare cu grade, cu cursuri de perfecționare – dacă nu avem facultate nu înseamnă că ne-am oprit din studiu imediat după terminarea liceului. Eu am o activitate pe care o pot dovedi cu documente și cred că pot oricând face față unui tânăr absolvent de studii superioare care habar nu are ce înseamnă să lucrezi la propriu cu copiii. La vârsta mea sunt preocupată să-mi țin fiica la facultate, nu să merg eu. Și unde să merg...? La o particulară, la fără frecvență? Numai ca să am o patalama sau ca să trăiască particularele, în condițiile în care numărul studenților a scăzut drastic din cauza dezastrelor de la Bac? E absurd, dar nu mă mai miră nimic. Oare de ce nu sunt luați la puricat parlamentarii noștri, oare ei ce studii au...?”, spune femeia, revoltată.

Una peste alta, educatoarele și învățătoarele spun că așteaptă cu nerăbdare și mare curiozitate metodologia acestui Ordin, dorind să afle cum s-a gândit Ministerul că va proceda zecile de mii de cadre didactice fără studii superioare. Și de aici, se mai naște o întrebare: care este semnalul pe care vrem să-l dăm tinerilor? Acela că e important să știi bine o meserie, sau e mai important să ai o diplomă de studii superioare care te transformă într-un intelectual (?!), chiar dacă în spatele ei nu stau ore de muncă și de studiu ci doar un preț în euro al anilor de studiu...?