EDITORIAL. Partidul e-n toate, şi-n votul secret
Nu poţi să te dai mereu cu capul de pereţi, că se strică obiectul. Aşa că te mai apucă şi rîsu’ când auzi sau vezi cât de mare e disperarea „maimuţoilor” care se ocupă cu râvnă de îngroparea Justiţiei româneşti. Mai exact, e vorba de votul din Camera Deputaţilor pentru funcţia de judecător la CCR a şefului de la SS, celebra Secţie Specială pentru anchetarea magistraţilor, un tip pe care-l cheamă Gheorghe Stan. Păi cum să nu-l pui pe Stan, procuror obedient, slugă prea-plecată a PSD-ALDE, într-un asemenea important post?! Nu poţi refuza o asemenea ocazie, te bate Dragnea.
Bun, era clar că-şi vor pune acolo slugile, de rahat e doar cum au făcut-o. Pentru că nu mai sunt siguri pe majoritatea din Camera Deputaţilor, cerberii de la Partidul Conducător s-au mobilizat să-şi supravegheze votanţii. Cum Opoziţia n-are nicio treabă în Parlamentul ăsta, problemele nu puteau veni decât din partea propriilor deputaţi; aşa încât, pe tot parcursul votului „secret”, doi păzitori au stat cu ochii pe buletinele de vot care erau completate de parlamentarii PSD-ALDE. Nu de alta, dar să nu fie „defectori”, să nu cumva să rămână onorabilul procuror-slugă de la SS fără „coledzi” la CCR. Cum s-or fi simţind, frate, parlamentarii noştri supravegheaţi de „spionii” partidului mai ceva ca de Securitatea din memoria recentă a dublului condamnat penal?! Despre ce şi despre câtă încredere mai poate fi vorba în rândurile partidelor care ne guvernează?!
La fel va fi, cu siguranţă, şi la votul din Senat. Acolo senatorii Puterii, sprijiniţi de aceiaşi amici politici de la UDMR şi minorităţi, îl vor vota pe Deliorga, o unealtă constănţeană a proaspătului condamnat la 9 ani şi ceva de închisoare, fugitul în Madagascar Radu Mazăre. Un procuror care se umileşte, care plânge şi cere iertare nu este un exemplu pentru nimeni, cu atât mai puţin este demn să ocupe o funcţie la CCR. E limpede, însă, la această instituţie Puterea n-are nevoie de oameni care judecă cu mintea şi conştiinţa lor, acolo sunt trimise să execute ordinele Partidului doar slugile care acceptă mutarea în plic de la şefii care i-au propus.
E trist, dar CCR nu mai e demult independentă, iar de valoare profesională nici nu poate fi vorba când acolo Partidul conducător trimite oameni care nici nu ştiu câte articole are Constituţia României (de Gheorghe Stan e vorba), dar care sunt oricând dispuşi să pupe inelul „sultanului” teleormănean. Tot ce pot să sper este ca partidele care vor guverna după alegerile parlamentare de anul viitor să schimbe modul de numire a acestor judecători constituţionali, lipsindu-i pe nişte politicieni analfabeţi de dreptul de a-şi bate joc de Justiţie şi redând, astfel, independenţa atât de necesară unei asemenea instituţii într-un stat de drept.
Multe aşteptăm, multe, foarte multe vor fi de făcut după ce scăpăm de Partidul Stat şi prea-plecaţii lui slujitori. Mi-e teamă că lipsa de unitate a Opoziţiei, manifestată în acest simulacru de „vot secret” la numirea noilor judecători constituţionali, va continua şi după alegerile europarlamentare, riscând o degringoladă exact atunci când statul român va avea mai mult ca niciodată nevoie de unitatea PNL-USR-PLUS. Dar mai e timp până atunci, să nu disperăm şi să avem încredere în judecata electoratului, chiar dacă unele sincope ale partidelor de la care aşteptăm salvarea democraţiei româneşti greu încercată în ultimii ani ne încurcă gândurile.
Revenind la tema din titlu, să parafrazăm puţin: secret să fie, onorabile, dar să-l ştim şi noi!