OPINII 20 martie 2024

Drept la replică privind editorialul „Încetarea suspendării declanşării grevei...”

de Covasna Media | 3083 vizualizări

*Publicăm în cele ce urmează dreptul la replică al Sindicatului SCOR, așa cum ne-a fost el transmis, la articolul de opinie „Încetarea suspendării declanşării grevei...”. 

Facem, totuși, mențiunea, pentru o mai bună înțelegere, că acesta cuprinde și referiri la o discuție privată prin e-mail, în care am susținut, așa cum facem și acum, faptul că pentru redacția OCV/covasnamedia.ro libera exprimare este un principiu fundamental pe care îl respectăm cu tărie și că articolele de opinie/ de comentariu, cum a fost cel la care se face referire, au un rol important într-o presă liberă. 

În același timp, nu putem, sub nicio formă, să acceptăm aluzia din textul următor, că o ofertă de publicitate legală, publică, oficială, care nu implică dedesubturi, înțelegeri ascunse sau vreun favor ulterior față de primăriile sau primarii care cumpără (sau nu) reclamă în ziarul nostru, pe o piață liberă, reglementată astfel, să fie considerată mită. 

_________

„Întreaga comunitate a funcționarilor publici din țară, în general, precum și Corpul Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor din România, în particular, am luat act cu consternare de editorialul Încetarea suspendării declanşării grevei...”, publicat de către dumneavoastră la data de 19 martie 2024, sub semnătura domnului Dumitru Manolăchescu.

Nu ne referim la fala semi-doctă a autorului editorialului, auto-presupus a fi mare cunoscător al limbii române, ba chiar și alfabetizat pe deasupra, spre deosebire de noi, cei din organizația sindicală care am notificat guvernul cu privire la „încetarea suspendării declanșării grevei generale”, exprimare considerată „nefericit-analfabetă” de către domnia sa.

Ne referim la jignirile în masă, inacceptabile și josnice, la care am fost supuși toți cei 60.000 de salariați ai primăriilor comunale din România și, în particular, secretarii generali ai celor 2862 de comune din România, calificați drept „funcționari analfabeți”, „funcţionarii proşti, răi, analfabeţi, dijmuitori”, „angajați-șpăgari” și, cel mai grav, acuzați de jegoasa corupție de 100 de lei disimulată chipurile în dosarul cu șină.

Acest atac inacceptabil la adresa corpului funcționarilor publici din România depășește orice limită a dreptului la liberă exprimare, ca să nu mai vorbim despre deontologia profesiei de jurnalist, profesie auto-proclamată de către dumneavoastră a fi „în folosul cetățeanului”, și intră în sfera răspunderii delictuale pentru prejudiciile de imagine aduse in corpore unei întregi categorii profesionale.

Este demn de semnalat modul incalificabil prin care, pe de o parte, acuzați întreaga comunitate a funcționarilor publici din comune ca fiind șpăgari, care se pretează la suta de lei împăturită în dosarul cu șină, punând pe aceștia o presiune specifică doar presei de șantaj, iar pe de altă parte, le trimiteți nevinovata ofertă de felicitări cu ouă de Paște, care să fie plătită din aceiași bani publici despre care reclamați în așa-zisul editorial că „sunt cheltuiți inutil de la buget”.

Este vreo diferență între mincinoasa referire la suta de lei împăturită în dosarul cu șină și cei 500- 800 de lei, ba chiar 1200 de lei cu reducere, disimulați / împăturiți în felicitări cu ouă plătite din bani publici, într-un ziar care nu respectă cu nimic realitatea de la firul ierbii?!?

Un editorial, potrivit celor ce se învață la școala de jurnalistică, reprezintă mai mult decât o știre, este un document de poziție al redacției unui jurnal într-o anumită problemă de interes social.

Scrierea unui editorial presupune mai întâi o minimă documentare pe fondul problemei abordate, apoi o analiză măcar aparent echilibrată, urmată de o concluzie care reflectă poziția redacției pe acel subiect.

De aceea, distinsă doamnă redactor-șef, goliciunea argumentației pe fond, care transpare din întreg așa-zisul editorial, este o pată pe întregul obraz al redacției conduse de către dumneavoastră.Pentru o minimă informare pe fond, ca să puteți depăși stadiul de „Nu ştiu exact cât câştigă nişte funcţionari fără chef de lucru din primăriile mici, dar am nişte informaţii pe surse: cică la o primărie oarecare dintr-o comună oarecare dintr-un judeţ oarecare, leafa unui funcţionar oarecare este cel puţin egală, dacă nu mai mare, cu leafa unui oarecare de la o primărie de oraş deloc oarecare.”, vă redăm mai jos, pe scurt, informațiile pe care orice jurnalist cu bună credință le găsește în monitorul oficial, toate fiind reglementări la nivel de lege:

1) În privința salarizării, sunt de directă aplicare plafoanele de salarizare prevăzute la articolul 11 (4) din Legea-cadru a salarizării, corelate cu art. I alin. (2) din OUG nr. 115/2023 și cu coeficienții din anexa nr. IX, litera C din Legea-cadru, coeficienți care sunt diferențiați pe categoria unității administrativ-teritoriale și numărul de locuitori ai acesteia.

La o minimă analiză a acestora, se poate observa că vocația de salarizare a unui funcționar public dintr-o comună cu 3000 de locuitori se află în raport de 3 / 8 față de vocația de salarizare a aceluiași funcționar public dintr-o primărie din municipiul reședință de județ, situație care reprezintă o flagrantă încălcare a paragrafului 3 din articolul 4 al Cartei Sociale Europene, adoptate la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin lege și publicată în Monitorul Oficial nr. 193/3 mai 1999.

Rezultă că sursele dumneavoastră sunt mincinoase și că ar fi trebuit dublate de o minimă documentare legală.

2) Cu privire la „suspendarea declanşării grevei generale”, o minimă documentare prin studierea art. 155 alineatele (4) și (9) respectiv art. 162 alineatul (3) din Legea dialogului social, ar fi arătat că:

Cu minimum 10 zile anterior declarării grevei, organizațiile sindicale organizatoare au obligația de a notifica Guvernul cu privire la declanșarea grevei. Guvernul invită reprezentanții organizațiilor sindicale organizatoare la negocieri.

În timpul grevei, organizatorii grevei au obligația de a continua negocierile cu Guvernul în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv.

Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni cu angajatorul suspendarea temporară a grevei. Dacă negocierile eșuează, greva va fi reluată, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.

Nu pare foarte greu de înțeles, în limba română, firește, succesiunea etapelor:

 Am notificat Guvernului în 25 ianuarie, cu minim 10 zile înainte, faptul că vom declanșa greva generală

 Am fost invitați la negocieri în a 5-a zi și am semnat o minută, prin care am acceptat de comun acord cu Guvernul suspendarea procedurii, inițial pentru două săptămâni, apoi, succesiv, încă 4 săptămâni. Suspendarea presupune „înghețarea procedurii” în punctul respectiv, adică anterior declanșării grevei generale.

 Am constatat eșecul negocierilor și, mama ei de limbă română, ... ce ne-a rămas să facem?!?

Să încetăm.

Ce să încetăm? Suspendarea.

A cui suspendare? A declanșării grevei generale...

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.