S-ar prea putea ca peste puţină vreme Sars-Cov2 să ni se pară prietenos. Un virus care a ucis mai bine de două milioane de oameni poate fi prietenos? Da, poate, dacă eşti obligat să-l compari cu ceea ce se anunţă a fi varianta B 117 a aceluiaşi virus. Adică o nouă tulpină, descoperită iniţial în Marea Britanie, de-aia i se şi spune „tulpina britanică”. Britanicul B 117 îmi aminteşte lecturile despre bombardierul american B 29, extrem de activ în Germania şi Japonia în cel de-al doilea război mondial. Dar mai puţin ucigător.

Ştim, deci, câte ceva despre rădăcina virusului care ne-a acaparat existenţele: a apărut în sol chinezesc. Tulpina, florile şi sămânţa s-au răspândit rapid peste tot în lume: UK, Africa de Sud, America de Sud... Şi ne ameninţă de peste tot, din ce în ce mai pervers, existenţa.

Virusurile sunt mai deştepte decât oamenii. Şi mai rapide, şi mai adaptabile, şi mai ticăloase – da, uite că se poate să fii ticălos când tu nu vrei, de fapt, decât să trăieşti, să te înmulţeşti. Deşteptăciunea virusurilor îi provoacă pe oameni să se apere, să lupte pentru viaţa lor, pentru sănătatea şi liniştea lor.

Cam la asta se rezumă istoria anului 2020. Mi-e teamă că şi istoria anilor care urmează se va scrie în acelaşi ton sumbru, dat de evoluţia tulpinilor unor virusuri mortale. Lumea deşteaptă încearcă să descopere vaccinuri, medicamente, tratamente care să o salveze. Lumea naivă (sau proastă, după caz) iese în stradă fără mască de protecţie, îi înjură pe medici şi pe guvernanţii care încearcă să-şi apere populaţiile, nu vrea să se vaccineze. Această lume îngroapă în fiecare zi nişte speranţe, nişte vieţi, nişte destine.

Anul 2021 este o cursă pentru viaţă: cine reuşeşte să vaccineze mai mulţi oameni şi mai repede decât se răspândeşte noua tulpină a vechiului virus, câştigă! Simplu... Terifiant de simplu.

Noi, românii, suntem defazaţi. Ca de obicei, aş zice. Noi încă ne batem pe cum şi cât testăm. Primarilor unor mari oraşe nu li se pare drept să li se închidă afacerile pentru că testează mai mult, şi deci acumulează mai multe cazuri pozitive decât comune şi orăşele şi judeţe care nu testează mai deloc, deci nici nu au rate mari de incidenţă. Mie mi se pare că au dreptate primarii marilor oraşe, dar nu părerea mea e importantă. Din păcate, nici părerea acelor primari nu schimbă, deocamdată, modalităţile de calcul.

Aşadar, în România la această oră avem „doar” 136 de pozitivi cu noua tulpină britanică – unul din cei 136 este un bătrân de 80 de ani din Covasna. Dar numai 4 laboratoare au tot ce le trebuie ca să secvenţieze mutaţiile recente. Se poate presupune, prin urmare, că noua tulpină circulă nestingherită prin ţară, în vreme ce parlamentari şi demnitari ai statului român îndeamnă lumea să dea jos masca, să se revolte împotriva restricţiilor impuse de un „guvern fricos”.

Nu pot să nu întreb: om fi, oare, normali la cap?! De ce nu îi închidem pe ăştia pentru „zădărnicirea combaterii bolilor”?! De ce îi lăsăm pe nişte senatori şi lideri de partide politice să-şi facă de cap, să îmbolnăvească lumea, să distrugă puţina linişte dobândită într-un an de zile de restricţii frustrante?!

Noua tulpină britanică, spun specialiştii, acţionează fatal mai ales la bătrâni. Ştim asta şi despre vechea tulpină. Dacă cea nouă e şi mai rea, atunci e clar că ne vom trezi curând în faţa unui tsunami Covid B117 care va mătura tot ce prinde peste 60 de ani. Moment în care, recunosc cu smerenie, mi-aş dori să-i văd prin spitale, intubaţi şi speriaţi, pe cei care nici acum nu pot pricepe ce este acela un virus, cum se răspândeşte, cât de mortal e şi, mai ales, cât de rapid evoluează şi se adaptează.

De fapt, calculul e cât se poate de simplu: cercetarea ştiinţifică nu poate ţine pasul cu răspândirea virusurilor. Ca să-i ajutăm pe oamenii de ştiinţă, ca să ne ajutăm pe noi să rezistăm în faţa atacurilor mortale ale noilor şi vechilor tulpini este obligatoriu să fim mai deştepţi şi mai creativi decât virusul. Ceea ce pentru nişte politicieni şi lideri de opinie poate fi de-a dreptul imposibil.

Ce ne rămâne de făcut? Să ne apărăm cum putem. Adică prin distanţare fizică şi precauţii multiplicate. Vom trăi în recluziune şi teamă, spun specialiştii, şi în anul 2021. Dar vom trăi.