Băi, nene, a fugit peste graniţă primarul Cherecheş de la Baia Mare. Un oraş care începe să fie „Baia Mică”, precum şi spunea un candidat la Primăria oraşului la nişte alegeri cu ani în urmă.

Adică primarul pus sub control judiciar şi condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru corupţie n-are treabă cu graniţele, cu vameşii, cu poliţia de frontieră. E respectat şi ajutat peste tot, începând sau sfârşind cu „cel mai înalt nivel”, chiar liderii PSD şi PNL. 

Păi prost să fii să nu pleci la vila ta din Italia, la afacerile tale din Austria dintr-o ţară care nu-ţi recunoaşte meritele, care te condamnă pentru luare de mită, corupţie, trafic de influenţă şi alte mărunţişuri. Ţara care nu te lasă să-ţi faci un rost în viaţa de cuplu, să-ţi faci o familie... I se umezeau ochii sensibilului Cherecheş când vorbea la teve de nenorocita Justiţie românească, dură precum granitul.

Problema primarului de Baia Mare nu-i nici nouă, nici ieşită din comun. Avem o pleiadă de „onorabili” corupţi fugiţi din ţară ca să nu facă închisoare. Dar la Cherecheş se ivesc din mocirlă nişte discursuri pesediste, ciolaciene chiar, acompaniate de lăutari electorali care transformă Baia Mare într-un Rai al corupţilor.

Cum să nu apreciezi şi să nu bagi în PSD un primar ales cu 70% de oameni când se afla în puşcărie pentru corupţie? Vorba altui celebru pesedist, Adrian Severin: când toată lumea e coruptă, corupţia nu mai devine o infracţiune, ci o stare de normalitate... Dacă-i aşa, de ce să-l mai arestezi sau să-l bagi la puşcărie pe un „ales” cu 70-80 procente la teşcherea?! Lasă-l liber şi premiază-l, merită omul!

Aceşti primari corupţi pentru că aşa vrea electoratul ar trebuie să fie recompensaţi, premiaţi, pensionaţi cu pensie specială pentru „iniţiativă, inteligenţă, talent şi dăruire în organizarea evadării din închisoarea România în condiţiile unui sever control judiciar exercitat de organele abilitate ale statului”. Oamenii ăştia merită prinosul nostru de recunoştinţă pentru că ei pun bazele României de mâine, construiesc ţara tuturor posibilităţilor, aşază Grădina Maicii Domnului pe calea progresului şi civilizaţiei la care nici cel mai iubit fiu al poporului ceauşist nu cuteza să viseze.

Victime inocente ale fugii de închisoare a sentimentalului primar-poet de Baia Mică: * şeful Poliţiei de Frontieră, chestorul Ştefan Ivaşcu. Acest om nevinovat a fost demis „cu acordul demisului” – să mă trăsnească dac-am mai auzit aşa ceva până mai ieri... Şi dacă Ivaşcu nu şi-ar fi dat acordul, sacrificându-se pentru binele instituţiei?! * şeful Poliţiei Maramureş * conducerea Serviciului judeţean de protecţie internă Maramureş * conducerea Brigăzii de operaţiuni speciale Cluj.

Nişte sacrificaţi, nişte victime, dac-ar fi după băimăreni mâine ar fi cu toţii repuşi în drepturi şi premiaţi cu milioane de euro, precum s-a procedat în cazul unor judecătoare prinse în flagrant de luare de mită, infracţiune prescrisă după câţiva ani în care dosarele s-au jucat de-a v-aţi ascunselea prin sertarele magistraţilor. Că aşa se face la noi Justiţia, cu măsură, nu-l oboseşti pe judecător, pe primar, pe deputat, pe senator plimbându-l pe holurile triste ale tribunalelor...

În 2020 însuşi şeful PSD, actualul premier Marcel Ciolacu, îl lăuda pe Cătălin Cherecheş pentru spiritul organizatoric, pentru determinare şi talent administrativ pus în slujba comunităţii. Lăuda şi pupa pe frunte un primar corupt, dovedit corupt, cu două dosare penale în desfăşurare.

Urmarea? Astăzi premierul Ciolacu nu mai este deranjat de corupţie, cuvântul ăsta nu mai există în discursurile publice ale liderilor PSD. Conform gândirii pesedisto-peneliste, corupţia nu mai este o problemă. Singurul motiv al lipsei de decizie guvernamentală este, în opinia premierului, absenţa digitalizării. Adică n-are cum, frate, să le ştie omul pe toate, nu poate să le vadă pe toate, are nevoie de informaţii digitale...

Dacă digitalizarea operaţiunilor de recunoaştere facială la frontiera de Vest ar fi funcţionat, primarul Cherecheş n-ar mai fi fost obligat să fugă din ţară cu taxiul, folosind buletinul unui văr mai tânăr cu 10 ani, ci ar fi făcut-o la vedere, cu maşina proprie şi buletinul personal, împreună cu toată familia, însoţit de urările de bine ale vameşilor profund recunoscători pentru mita încasată în avans.    

Vorba unui film din care nu ştiu decât titlul: „Bravo, tată! Ăştia suntem, atâta putem...”.

Sursa foto - politiaromana.ro