OPINII 7 decembrie 2018

EDITORIAL. Contractul Sănătăţii cu Boala şi Moartea

de Dumitru Manolăchescu | 903 vizualizări
Sursa foto - ms.ro
Sursa foto - ms.ro

Cum staţi cu sănătatea? Dacă n-aveţi probleme, apăsaţi tasta „enter” ca să intraţi în intima categorie de pământeni fericiţi, cărora li se deschid noi orizonturi. N-aş zice că am prea mulţi cititori din categoria asta... Aşa încât trebuie să apăsaţi alte taste, dacă eventual le găsiţi: pause, backspace, delete, cine-mi împrumută nişte bani că n-am pentru doctor şi altele la fel de vesele...

Cum, frate, păi nu le-au mărit lefurile? Nu câştigă un medic zeci de mii de lei pe lună din leafă şi gărzi? Nu s-au triplat salariile asistentelor, de nu le vine nici lor să creadă cât de darnic este statul român? Nu câştigă un ambulanţier 6000 de lei pe lună leafă cinstită pentru muncă cinstită?!

Ba da, frate, e aşa cum spui, doar că românul strânge bani albi pentru zile negre, iar medicii nu fac excepţie. Poţi să-i faci leafa de 20.000 de euro pe lună, el tot primeşte banii în plic de la amărâţii care au nevoie de servicii medicale consistente. Nu mulţi, au fost prinşi în flagrant medici cu 500 de lei şpagă... Bă, eşti nebun? Cum dracu să mai ceri 500 de lei când ai 8000 de euro leafă lunară?! Cum să te faci de râs, cum să-ţi distrugi cariera şi viaţa pentru nişte plicuri amărâte, cu totul insignifiante faţă de veniturile tale legale?! Cum să mai furi motorină din ambulanţe, riscând să nu mai ajungi la bolnavi acasă, când ţi s-a triplat leafa?!

Am tot spus şi-o să tot repet: nu poţi scoate în veci românului din cap nevoia de a da şi a primi şpagă. Vine din istorie, din obişnuinţa transformată-n reflex, din străfundurile oropsitelor fiinţe care ne-au fost moşi-strămoşi, din genele zbuciumate, fugărite, instabile care ne-au colorat existenţa mioritică stabilă. Nu te poţi opune, n-ai mijloace, n-ai curaj; n-ai cu cine, cum ar zice Firicel.

Cum rezolvăm, atunci, problema? Rămânem şi cu lefuri uriaşe, şi cu şpagă obligatorie la purtător? Probabil că vor mai trece 50 de ani până când vom învăţa noi să nu dăm şi ei să nu ia şpagă. Nenorocirea, însă, e alta: toţi banii Ministerului Sănătăţii se duc pe lefurile personalului sanitar. Nici nu mai poate fi vorba să construieşti un spital, ori o secţie, ori să cumperi aparatură medicală performantă, să modernizezi o unitate sanitară. Am ajuns în următoarea situaţie: medicii câştigă bine, chiar foarte bine, probabil nu vor mai pleca prea mulţi în străinătate; în schimb, spitalele vechi, pline de bacterii ucigaşe, vor omorî din ce în ce mai mulţi pacienţi, fără ca medicii bine plătiţi şi, se presupune, super-calificaţi să poată interveni salvator. Ne vor ţine de mână medici simţitori, care vor lăcrima pe paturile mizerabile din spitalele de stat, ne vor îngriji asistente drăguţe împlinite material, dar oamenii ăştia nu vor avea nişte banale feşe septice cu care să ne panseze o rană – pentru că spitalul nu are bani pentru dotări minime... Nu mai vorbesc de aparatura sofisticată care zace prin subsoluri pentru că nu există fonduri pentru montare, utilizare şi întreţinere.

Aici suntem cu spitalele, cu sănătatea şi cu banii. Nu mai pleacă, poate, prea mulţi medici, dar cei care rămân sunt condamnaţi să nu-şi poată face meseria în condiţii civilizate. Între noi fie vorba, însă, eu nu cred că cei care pleacă să muncească afară, fie ei medici sau măcelari, o fac doar pentru bani. Convingerea mea e că în România le lipseşte ceva mai mult decât banul; le lipseşte respectul autorităţilor, le lipseşte încrederea în sistem, în statul român, în viitorul lor şi al copiilor lor. Nu-i atât de simplu cum crede premierul Dăncilă şi partidul ei: am oprit exodul medicilor, le-am crescut lefurile, suntem salvaţi! Uite că vă contrazice realitatea de fiecare zi, sunt din ce în ce mai multe spitale dezafectate pentru că nu mai există medici, iar cele care încă mai funcţionează colcăie de neputinţă ucigaşă, de specialişti bine plătiţi pentru prea puţine servicii de calitate.

Aşa că problema Sănătăţii a fost rezolvată doar pe-un sfert, cel mai uşor sfert posibil: salariile. Restul... să mai aştepte. De parcă Boala şi Moartea ar sta cu ochii pe Ministerul Sănătăţii, respectând cu sfinţenie un contract de neagresiune reciprocă semnat cu d-na Pintea până în 2020...

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.