OPINII 19 iunie 2020

EDITORIAL. „Cioclii” de azi, ploaia de ieri, haosul de mâine

de Dumitru Manolăchescu | 984 vizualizări

Se revarsă cerurile peste noi. De unde-atâta apă?! Nu se mai văd munţii, dealul de lângă casă e buimac în ceaţă, plouă de rupe în fiecare zi. Pârâul firav care trece pe lângă drum s-a transformat într-o cireadă de bivoli din gura cărora ies lemne, peturi, sticle, plastice, gunoaie. Şi apă, multă apă murdară. Oamenii se văd rar, umbre tăcute pe drumurile potopite de ape.

Nu e un spectacol pe care să-l suporţi multă vreme, intru în casă şi dau drumul la televizor. Tot ploi, tot inundaţii, tot nenorociri. Plus politica, ea fiind cea mai mare nenorocire care ne paşte în acest an de hotar. Se-anunţă pe toate vocile „sfârşitul lumii aşa cum o cunoaştem”. Încep să-i cred după mai puţin de jumătate de oră de butonat pe câteva televiziuni de ştiri:

* Mugur Isărescu este cercetat din nou pentru apartenenţă la fosta Securitate ca informator, colaborator sau ce-o fi fost el într-o presupusă relaţie cu DIE. Tema „Isărescu colaborator” este o ciorbă reîncălzită, care face mult rău Băncii Naţionale şi finanţelor ţării. Scandalul e inutil, îi afectează doar imaginea, pentru că legea nu îl obligă să demisioneze din funcţie nici dacă, eventual, a făcut „poliţie politică” – ceea ce e foarte puţin probabil. Dar războiul PSD cu Isărescu e de pe vremea lui Dragnea, moştenire importantă, deci e susţinut şi acum de PSD, adică de „armata” de codoşi care îi vor nu doar funcţia, ci şi Puterea de a schimba lucrurile în politică prin intermediul influenţei BNR. „Cioclii” politici care au născut şi întreţin acum „ciuma roşie” nu din închisori, cum ar fi cazul, ci din poziţia de şefi în Parlament şi alte instituţii esenţiale ale statului român, n-au nicio treabă cu interesul naţional, din minţile lor luminate de-un opaiţ stingher se revarsă o singură idee: să oprim cu orice preţ căderea Partidului, să ne punem cât mai avem timp oameni în funcţii cheie, pentru ca apoi să putem negocia.

* Da, oameni în funcţii cheie. Nu doar de Orlando Teodorovici în locul lui Mugur Isărescu e vorba (vă daţi seama ce catastrofă ni se pregăteşte?!), ci şi de Toni Greblă la CNCD, de Niculae Bădălău la Curtea de Conturi, de Iulian Iancu la ANRE... Pesedişti unul şi unul, cu un trecut politic bun de pus în ramă în loc de icoană la capul patului, cu orientare obligatorie spre Răsărit. Îi vom regreta pe Csaba Asztalos, pe anonimul Mihai Busuioc, pe alţi şefi afiliaţi PSD, de la CCR sau Avocatul Poporului, de pildă? Îl vom regreta pe Grindeanu, pesedistul de la ANCOM? Pe cei mai mulţi dintre ei, la vremea lor i-am considerat „răul suprem”, e foarte posibil ca acum să ne dăm seama că întotdeauna se poate şi mai rău. E o întreagă armată de „idioţi utili” care aşteaptă  o funcţie bine plătită de statul român drept răsplată pentru că apar la televizor şi îi înjură pe liberali.

* Războiul politic e total chiar şi atunci când, aparent, taberele s-au înţeles. Pe pensiile speciale, de pildă, s-au compromis toţi, pentru că nimeni nu crede la modul serios că CCR, prea-plecata instituţie obedientă majorităţii pesediste în Parlament, va accepta vreodată să-şi înjumătăţească veniturile de dragul moralei şi dreptei cumpăniri. Dar ce nu face omul politic într-o campanie electorală hotărâtoare! Ia auziţi-l pe Marcel Ciolacu: „PNL are acum resursa financiară pentru alocaţii şi creşterea pensiilor”. Minciună, bineînţeles, chiar dacă impozitarea pensiilor speciale va funcţiona, ea nu va acoperi decât o foarte mică parte din sumele necesare dublării alocaţiilor şi majorării cu 40% a punctului de pensie. De unde să iei restul? – nu-i treaba PSD, ei au dat legea, s-o descurce cine poate... Nu puteţi? Moţiunea de cenzură vă aşteaptă! Este exact mişcarea de care are nevoie România pe vremea Pandemiei.

Începe să funcţioneze o polarizare politică totală: unii sunt buni, alţii sunt răi, la mijloc nu mai e nimeni şi nimic. Nu mai contează argumentele, ideile şi programele politice, pentru foarte mulţi contează doar „cine ce-mi dă, că fiecare are dreptul să trăiască”... Corect, nici măcar nu-l poţi contrazice pe votantul care aşteaptă să i se dea cât mai mult, indiferent de calitatea, cantitatea şi importanţa muncii pe care o prestează.

Răpăie ploaia pe acoperiş. Închid televizorul, pun radioul pe muzică şi iau în mâini o carte: Radu Paraschivescu – Recviem vesel pentru tata. Omul e deştept şi are umor. Calităţi esenţiale, pe care nu le întâlneşti niciodată la politicienii care ne infectează de pe ecranele televizoarelor.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.