Vedeţi ce uşor faci din alb, negru şi viceversa? Cel puţin unul din cei care l-au „apărat” pe Dragnea în faţa ÎCCJ, luni, avea următorul mesaj scris pe-un băţ: „Hăituit pentru că-şi apără ţara”. Bă, să mori tu?! Ce ţară apără ăsta şi împotriva cui? Te apără de Uniunea Europeană la care-ai aderat din toţi rărunchii şi care-ţi finanţează proiectele de modernizare? Te apără împotriva legumelor şi fructelor „otrăvite” importate din Uniunea Europeană, Americi, Asia, Australia şi Africa dar n-are nimic cu otrăvurile autohtone? Te apără împotriva procurorilor care au încercat să-i aşeze după gratii pe hoţi şi corupţi? Sau te apără de multinaţionale, Soros, securişti inventaţi şi alte inepţii bune pentru minţi slabe de înger?!

Nu mă mai interesează Dragnea, el şi-a atins scopul, a distrus România pentru mulţi ani de-acum înainte, mi-e egal dacă va fi condamnat sau nu; oricum, Justiţia e acum la picioarele PSD-ALDE. Dar ce facem cu ţara pe care au „apărat-o” Liviu şi Călin atât de bine încât au terminat-o în nici trei ani?! Ce facem cu românul care pune botul la orice gogoaşă, oricât de umflată, care votează pe oricine promite să-i mărească leafa sau pensia cu 100 de lei, indiferent cât costă suta asta de lei? În 1989 nu ne-a ajuns suta lui Ceauşescu, acum pare să ne-ajungă suta şi ajutorul social al urmaşului nedemn Dragnea. Mărirea punctului de pensie au amânat-o până-n toamnă, când o sută de lei în plus abia va acoperi inflaţia galopantă. Cam puţin, nu vi se pare? Bine-bine, trădare să fie, dar să ne vindem pe doi mici şi-o bere seamănă a tarif pentru doamnele de pe centură... 

Dacă poporul român va fi atât de naiv (unii ar zice „prost”, dar mi se pare prea mult...) încât să se lase momit de văicărelile antieuropene jalnice ale „eroului” care se jertfeşte pe altarul războiului cu multinaţionalele şi legumele nesănătoase trimise de Occidentul putred părinţilor şi copiilor noştri, atunci asta e, vom primi ce merităm de la „patrihoţii” români neaoşi: un socialism cu faţă umană fără niciun viitor, o copie palidă a comunismului promis şi nelivrat de Ceauşescu la începutul anilor ‘70. Vor urma alte şi alte generaţii de sacrificiu doar pentru că o clasă politică mafiotizată luptă doar pentru apărarea propriilor interese. Vom îngropa Justiţia liberă, vom îngropa România liberă şi odată cu ele vom renunţa la tot ce-am visat în 1989 şi încă vreo 30 de ani după aceea. Vom eşua definitiv în încercarea de a construi o Românie modernă, europeană, democrată.

Se vor întâmpla toate astea? E posibil, dar asta nu se va petrece fără luptă, fără victime, fără sacrificii. Dragnea şi-ai lui vor să ocupe şi-apoi să îngroape România liberă, dar România nu înseamnă doar Dragnea-Tăriceanu-Dăncilă şi penalii politici analfabeţi afiliaţi. Depinde de noi, ceilalţi, să le stricăm planurile. Depinde de noi să înţelegem că adevăraţii „hăituiţi” de Puterea pesedistă sunt magistraţii oneşti, a căror luptă împotriva corupţilor a fost eficientă sub coordonarea a doi profesionişti: LC Kovesi şi Augustin Lazăr. Nu vă plac procurorii, sunt printre ei şi nişte „rămăşiţe” comuniste? Or fi, dar nu ei, ci Ion Iliescu şi Adrian Năstase au împiedicat lustraţia cerută prin Proclamaţia de la Timişoara. Întâmplător sau nu, Augustin Lazăr-tânăr procuror comunist a devenit un stâlp al luptei împotriva corupţiei în Parchetul general de după Revoluţie. Kovesi n-a slujit comunismul ceauşist, pe ea de ce-or fi urând-o Dragnea şi penalii lui din politică?! Am un singur răspuns: pentru eficienţa cu care DNA a tratat nişte cazuri-emblemă de mare corupţie. Restul e propagandă tip Antena 3 pentru sufletele gingaşe care adorm şi se trezesc cu DDT în gând... Au fost şi vor mai fi greşeli, cu voie sau fără voie, nu există sfinţi nici măcar printre „patrioţii” din politică, de ce-ar fi procurorii nişte sfinţi?!

Deci nu mă mai interesează Dragnea şi Justiţia lui, e clar că se vor albi toate dosarele politicienilor Puterii şi va urma o reglare de conturi în cel mai „elegant” stil mafiot – adică nu cu pistolul în stradă, ci cu legea măsluită în Parlament la tribunal; fostul şef de la CCR, dl. Zegrean, spunea bine: „un judecător speriat e mai rău decât un judecător corupt”. Nu mă mai interesează nici măcar cine-i va urma lui Tudorel Toader la şefia Ministerului Justiţiei. Ce să alegi şi între cine să alegi? Pe lista scurtă a PSD-ALDE stau doi „maimuţoi” vocali cu care ţi-e jenă să te uiţi către lume: Eugen Nicolicea şi Şerban Nicolae. Strecurat, cumva, printre aceşti nefrecventabili: Robert Cazanciuc. Unul care-a mai fost, că oameni noi partidele de la Putere n-au, e secetă totală de cadre. Cum să crezi că unul dintr-ăştia va apăra statul de drept şi pe cetăţean?!

Bun, ce ne-ar putea interesa, atunci? Păi, de pildă, votul din 26 mai la Europarlamentare, votul din toamnă la Prezidenţiale şi cele două runde de alegeri, locale şi parlamentare, din 2020. Acţiunea sau inacţiunea noastră la aceste patru evenimente vor trasa drumul României pentru următorii 30 de ani. E liber fiecare să creadă şi să trateze cum doreşte lucrurile astea, dar pasivitatea fatalistă de tip mioritic va stopa nu doar evoluţia noastră, ci şi pe cea a urmaşilor urmaşilor noştri.