Inteligența artificială a devenit un instrument la îndemâna oricui. Primăriile, instituțiile publice și afacerile locale folosesc tot mai des imagini generate pe calculator pentru a comunica rapid pe rețelele sociale. Însă granița dintre o grafică modernă și un fals care distruge încrederea publicului este foarte fină. Iulian Baciu, specialist în marketing, explică unde greșesc instituțiile și firmele atunci când aleg să folosească AI-ul fără o strategie clară.

Firmele locale și iluzia economiei

Când o firmă promovează un produs cu un afiș generat artificial, publicul percepe mesajul diferit, în funcție de așteptări. Iulian Baciu subliniază că, pentru un client interesat exclusiv de preț, originea imaginii contează mai puțin. În schimb, cumpărătorii care caută autenticitate pot vedea în aceste materiale un semnal de alarmă.

„Poate apărea întrebarea: «Dacă firma face economie aici, oare unde mai face economie?». Iar asta poate afecta percepția asupra calității produsului sau serviciului”, explică specialistul.

Adevărata problemă nu este instrumentul în sine, ci utilizarea lui la întâmplare. Fără direcții vizuale stricte legate de culori, fonturi și ton, afacerile ajung să arate identic, cu aceleași lumini perfecte și personaje standard. Astfel, companiile pierd cel mai important atu în marketing, și anume diferențierea pe piață.

Instituțiile publice și miza încrederii

Dacă în mediul privat o imagine AI nereușită înseamnă un client pierdut, pentru primării, poliție sau alte instituții ale statului miza este mult mai mare: încrederea cetățenilor. Faptul că autoritățile comunică mai activ pe internet este un plus, iar inteligența artificială poate ilustra excelent o campanie educativă sau o situație ipotetică.

Pericolul apare atunci când publicul confundă ilustrația cu o fotografie reală.

„Dacă, de exemplu, o instituție folosește o imagine AI care pare să prezinte un accident real, o intervenție reală sau o situație care s-ar fi întâmplat într-un anumit loc, publicul poate fi indus în eroare”, atrage atenția Iulian Baciu.

Pentru a proteja transparența, specialistul susține că instituțiile trebuie să marcheze clar imaginile artificiale care par reale. Mai mult, acest lucru se va transforma curând într-o regulă strictă. Există deja și reguli europene în această direcție. Din 2 august 2026 au intrat în vigoare obligațiile de transparență prevăzute de AI Act pentru anumite tipuri de conținut generat sau manipulat cu inteligență artificială. Regulamentul prevede, printre altele, marcarea tehnică a conținutului generat de AI și obligații de informare în cazul deepfake-urilor și al anumitor materiale de interes public.

Lipsa de identitate, cea mai întâlnită greșeală

Cea mai mare capcană în care pică utilizatorii este lipsa unui sistem vizual coerent. Mulți generează astăzi un afiș care le place, iar mâine publică altul, cu o paletă de culori și o atmosferă complet diferite.

„După zece postări, dacă scoți sigla de pe ele, nu mai poți spune că aparțin aceleiași companii. Am văzut inclusiv situații în care AI-ul a modificat sigla firmei de la un material la altul”, mai spune Iulian Baciu.

Soluția este stabilirea unor reguli stricte de brand înainte de orice generare. În plus, rezultatele slabe apar des și din cauză că utilizatorii nu oferă suficient context programului atunci când formulează cerința.

Cum mai recunoaștem imaginile false?

Dacă în urmă cu un an degetele în plus sau textele indescifrabile dădeau de gol o imagine generată pe calculator, astăzi lucrurile sunt mult mai complicate. Modelele generative au progresat enorm.

Deși mai apar umbre incorecte, texturi nefirești sau lumini mult prea perfecte, Iulian Baciu avertizează că nu mai există un indiciu unic și sigur pentru a detecta un fals. Cel mai eficient filtru rămâne logica.

„De multe ori este mai util să ne uităm la context: cine a publicat imaginea, ce pretinde că reprezintă, dacă există și alte fotografii din aceeași situație și dacă sursa este una de încredere”, explică specialistul în marketing.

Capcana afișelor „trase la indigo”. O scurtă observație din redacție

Până la urmă, tehnologia este extrem de utilă, dar vine la pachet cu riscul uniformizării. Un exemplu clar l-am putut observa chiar anul acesta, de 1 iunie, când paginile de Facebook ale multor instituții au arătat aproape identic. Afișele de Ziua Copilului au promovat aceiași copii ireal de perfecți, cu aceleași baloane în culori suprasaturate, într-un decor de basm. O imagine vizual impecabilă, dar complet lipsită de specificul local.

Nu este neapărat o greșeală de neiertat, dar se pierde exact farmecul comunității. Când înlocuiești o fotografie cu parcul din centrul orașului sau cu zâmbetele reale ale copiilor din cartier cu un șablon generat în câteva secunde pe calculator, mesajul devine rece. Iar legătura autentică dintr-o comunitate are nevoie de realitate, nu doar de pixeli perfecți.

Citește și: Inteligența artificială redefinește și mediul de afaceri din județul Covasna