E un război între partide pe tema sănătăţii românilor. Joacă politicienii mârşavi, proşti sau ipocriţi pe creierii bolnavilor. O Ordonanţă de urgenţă a Guvernului Orban dă voie pacienţilor bolnavi de cancer sau de boli cardiovasculare grave să aleagă între spitalul de stat şi cel privat. Adică le dă voie bolnavilor ăstora să nu moară ignoraţi pe holurile spitalelor de stat pline de gândaci şi viruşi, ci le permite să trăiască tratându-se, operându-se la orice spital privat. Cu aceleaşi costuri ca la stat: adică gratis. De fapt, mai gratis ca la stat, dacă-mi permiteţi un „dăncilism” întârziat, izvorât din înţelepciunea bazată pe experienţa ultimilor 30 de ani. Pentru că „la stat” mai pui şi şpaga aproape obligatorie, şi proastele servicii, şi tot ce ţine de obiceiurile care transformă unele din spitalele astea în locuri din care lipseşte speranţa.

Mi se pare mie, sau ar trebui să ne bucure Ordonanţa asta? Păi, stai să vezi, iniţiativa aparţine guvernului liberal Ludovic Orban. N-a dat-o „empaticul” şi „patriotul” guvern Dăncilă-Dragnea, prin empatica ministră Pintea, a lansat-o în spaţiul public ministrul Costache, deloc empatic, e drept, plus că operează la privat – ceea ce pentru puţinul creier de lider pesedist este impardonabil. Deci nu e bună pentru cel puţin două milioane de votanţi PSD. Plus c-a dat-o fără dezbatere, laolaltă cu alte 24 de OUG într-o noapte încercănată. Aici ar fi, e drept, nişte probleme, dar nu de comunicarea liberală ne ocupăm acum.

Am obosit văzându-i şi ascultându-i pe-alde Ponta şi Cazanciuc perorând pe tema „furtului” de bolnavi şi bani de la stat. Parcă şi văd cum vor alerga medicii din privat să-i ia pe canceroşi şi miocardici de pe holurile spitalelor judeţene ca să-i opereze ei, să le salveze ei viaţa, să le ia ei banii. Pentru că aici, de fapt, se opresc toate dezbaterile: la bani. Cine ne ia banii, statul sau privatul?

Pesedistul înrăit şi ipocrit Victor Ponta răcneşte până răguşeşte: „Vor muri oamenii săraci pe străzi, vor trăi bogaţii care îşi vor permite să dea bani operaţiilor făcute la privat”. Degeaba răcnesc ceilalţi, adică liberalii, useriştii şi pemepiştii, că pe bolnavii de cancer şi infarct nu îi va costa nimic în plus tratamentul sau operaţia la spitalul privat. De fapt, îi va costa în minus, ca să zic aşa, pentru că, asta vă pot spune din experienţă, la un spital privat condiţiile sunt incomparabil mai bune decât la stat. Propaganda pesedistă ştie un singur lucru: dacă ministrul Sănătăţii, Victor Costache, operează la un spital privat, e obligatoriu ca o lege bună pentru toţi românii suferinzi să fie făcută praf. Dac-ar fi operat ca doctorul Beuran, la un spital de stat în care pacienţii iau foc pe masa de operaţie şi gândacii se târăsc prin farfuriile cu mâncare, atunci Ponta şi Cazanciuc n-ar mai fi zis nimic,  pentru că spitalul de stat, compania de stat, instituţia de stat, tot  ce aparţine statului trebuie pupat zgomotos, continuu şi necondiţionat. Narcisiştilor ce sunteţi!

Ce n-au prevăzut liberalii este exact instinctul de proprietar absolut al statului pe care încă îl reprezintă partidele de stânga prin liderii lor. Ca să contracareze aceste reacţii stupide şi violente, care pot pune încă o dată între paranteze o soluţie eficientă pentru două mari categorii de bolnavi, liberalii ar fi trebuit să gândească din timp modificările aduse prin respectiva Ordonanţă, să le gândească, să le mărturisească, să le promoveze în dezbateri şi discuţii îndelungate. Ar fi trebuit, dac-ar fi fost deştepţi, să ştie că doar aşa pot trece de ipocrizia, prostia sau rea-voinţa unor lideri politici care se operează pe bani mulţi la privat, dar nu acceptă să ofere această şansă, gratis, altora.

„Nu-i gratis, e din banii noştri”, spun pesediştii. Da, e din banii noştri de la CNAS. Şi care-i treaba? Avem de ales între a fi trataţi omeneşte la un spital privat care foloseşte eficient (şi) banii statului,  şi a fi amânaţi, ignoraţi, umiliţi la un spital de stat lipsit de echipamente, de tehnică, de medici, dar plin de viruşi şi microbi. Nu generalizez, dar plusul de valoare al  spitalelor private este recunoscut chiar şi de inamicii înverşunaţi ai acestora. Sigur, au şi ele hibele lor, se-ntâmplă şi pe-acolo destule nefăcute, dar nu poţi să ignori o realitate: spitalele private au echipamente, tehnici, medici, condiţii de spitalizare incomparabil superioare spitalelor de stat.

De ce să te opui, atunci, unei Ordonanţe care oferă o şansă în plus atâtor bolnavi disperaţi? Doar pentru că ministrul Costache operează în timpul liber la un spital privat din Sibiu, iar premierul care a emis Ordonanţa este şeful unui partid liberal foarte bine aşezat în sondaje?!