Dumitru Manolăchescu S-au colorat în roşu întunecat, culoarea mâniei, forumurile ziarelor care au dezbătut diversiunea USL-istă centrată pe declaraţiile premierului ungar la Tg. Mureş cu ocazia zilei de 15 martie. Antonescu şi Ponta şi-au arătat încă o dată limitele, pentru ca toată lumea să înţeleagă ce e de înţeles: anume că băieţii ăştia şi partidele lor n-au avut treabă cu moţiunea de cenzură, cu Codul Muncii, cu interesul sindicaliştilor pe care, nu-i aşa, îi reprezintă.

Dumitru Manolăchescu

S-au colorat în roşu întunecat, culoarea mâniei, forumurile ziarelor care au dezbătut diversiunea USL-istă centrată pe declaraţiile premierului ungar la Tg. Mureş cu ocazia zilei de 15 martie. Antonescu şi Ponta şi-au arătat încă o dată limitele, pentru ca toată lumea să înţeleagă ce e de înţeles: anume că băieţii ăştia şi partidele lor n-au avut treabă cu moţiunea de cenzură, cu Codul Muncii, cu interesul sindicaliştilor pe care, nu-i aşa, îi reprezintă. Ei n-aveau treabă nici măcar cu Emil Boc, pe care l-au scuipat, înjurat şi făcut în tot felul (altă penibilitate jenantă pentru nişte parlamentari şi şefi de partide care se pretind măcar politic civilizaţi...). Ei tot cu Băsescu-n gânduri şi-n simţiri au rămas, şi pentru că oricum nu ştiau ce să zică de Codul Muncii, au dat-o pe „stăpânul” ungur şi „slugile” lui din Ţara Românească.

Pe mine discursurile astea şi încercarea de învrăjbire etnică aparţinând căpeteniilor USL m-au înfiorat, prin uşa întredeschisă de populismul disperat al unor politicieni iresponsabili care nu urmăresc decât voturile am apucat să văd cum ar putea arăta România europeană a domnilor Voiculescu, Vântu, Ponta şi Antonescu. Acest cvartet, care şi-a cumpărat deja scaunele la conducerea ţării după viitoarele alegeri, poate face României mai mult rău decât criza economică şi tsunamiul japonez luate la un loc.

Ce era de dezbătut miercuri în Parlament, sub presiunea sindicatelor? Moţiunea de cenzură pe Codul Muncii. Cum a ajuns să se vorbească despre „stăpânul” Viktor Orban şi „sluga” Traian Băsescu? Prin deturnarea iresponsabilă a discursului de către gruparea liberală condusă de un Antonescu din ce în ce mai durduliu şi mai fals, care n-are nicio tangenţă cu munca. C.V. Tudor are de ce să fie invidios, urmaşii lui întru naţionalism întunecat, liberali şi social-democraţi, l-au surclasat cu interpelări patriotice, numai bune de ascuţit topoarele şi coasele românilor „călcaţi în picioare” de unguri în Ardeal.

De ce şi în ce scop să amesteci cele două subiecte? De ce să faci varză şi moţiunea pe Codul Muncii, presupusă a fi o treabă serioasă, şi posibil necesarul răspuns la declaraţia premierului ungar? Demenţa parlamentară a atins miercuri cote maxime, populismul opoziţiei a dat pe-afară precum aburii toxici de la centrala nucleară de la Fukushima... Dacă ar gândi cât de cât normal şi în interesul ţării, Haşotti, Antenescu şi Ponta ar trebui să stea azi cu capul în pământ, ruşinaţi de beţia necontrolată de vorbe grele care le-a cuprins minţile într-un moment în care se cerea raţiune, logică, diplomaţie şi bun simţ. Nu pentru că declaraţia lui Viktor Orban n-ar merita un răspuns, dealtfel sunt sigur că va şi primi un răspuns pe măsură, ci pentru că nu iei asemenea decizii şi nu formulezi asemenea răspunsuri la grămadă, la înghesuială, la „roşu”, când e vâlvătaia mai mare.

Ce s-a întâmplat miercuri în Parlament a fost un spectacol nu doar jenant, ci şi periculos. Băieţii trişti Ponta şi Antonescu nu par, însă, a-şi da seama de penibilul periculos al situaţiei, ei n-au în cap decât două cuvinte: „Jos Băsescu”, iar pentru atingerea cât mai rapidă a acestui scop e bun orice sacrificiu, mai ales când jertfa nu-i a lor şi nici a apropiaţilor lor. Dacă acum e aşa, cum o fi în campania electorală care, inexorabil, se apropie?!

Şi-ar mai fi o nelămurire: ce-ar mai fi zis patrioţii de ocazie din USL dacă UDMR-ul ar fi cedat rugăminţilor şi-ar fi trecut, cu arme şi bagaje, în tabăra actualei Opoziţii? Aş paria pe orice că discursul premierului Viktor Orban ar fi fost bun, normal, prietenos... Păi nu? Astea da principii, asta da consecvenţă!