Recent, la Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei a apărut volumul Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, de Ana Dumbravă, lucrare editată cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, ediție îngrijită de Liviu Dumbravă (trecut la cele veșnice), Adriana Dumbravă-Nistorescu și Cecilia Dumbravă-Teodorescu, cu o Postfață de Ioan Lăcătușu. Volumul a fost editat cu sprijinul nepoatei pr. protopop Pompiliu Dumbravă, Camelia Maria Teodorescu, tehnoredactarea fiind asigurată de Erich-Mihail Broanăr.

Câteva informații despre Catedrala ortodoxă din Sfântu Gheorghe

Demersurile pentru obținerea terenului din centrul orașului Sfântul Gheorghe, pe care s-a înălțat Catedrala, au durat 77 de ani (1862 -1939). Din documentele vremii aflăm că, în anul 1862, „obştea bisericească din Sân-Georgiu” a solicitat „Guberniului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei” şi Consistoriului Episcopesc din Sibiu un „loc erarial” (proprietatea statului) în zona centrală a oraşului (pe amplasamentul actual al Liceului Kos Karoly și al Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni), „pentru zidirea bisericei, schoalei şi a casei parochiale”. După numeroase demersuri, deoarece autoritățile locale nu au dat curs acestei îndreptățite solicitări, români din Sf. Gheorghe au hotărât reclădirea celor două edificii fundamentale pentru păstrarea identităţii lor – biserica (construită în 1790) şi şcoala confesională (construită în anul 1799) - pe vechiul amplasament. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, demersurile pentru obținerea terenului necesar construirii unei noi biserici ortodoxe în Sfântu Gheorghe încep în anul 1919 și se finalizează, cu acordarea actualului amplasament, în anul 1939, după ce alte două suprafețe de teren alocate în acest sens au fost contestate.

Timp de 32 de ani (1940 -1972), edificiul Sfântului locaș a fost o ruină plină de bălării, în centrul orașului

După depăşirea a numeroase oprelişti şi provocări, în anul 1938, prin grija Comitetului local de construcţie, a fost definitivat amplasamentul, s-au întreprins demersurile necesare pentru efectuarea schimburilor de teren şi clarificarea celorlalte detalii juridice, fiind finalizate toate lucrările pregătitoare începerii noii catedrale ortodoxe din Sfântu Gheorghe. Merite deosebite în asigurarea amplasamentului, în proiectarea, avizarea şi începerea lucrărilor de construcţii, le-au avut protopopul Aurel Nistor şi rezidentul regal al Ţinutului Bucegi, profesorul universitar Gheorghe Alexianu. Lucrările de construcție au început în septembrie 1939 și au durat până la 30 august 1940 – data semnării Dictatului de la Viena – clădirea sfântului locaș a fost ridicată până la cupole. Dictatul de la Viena, al durerilor româneşti, pune zăgaz avântului şi operei de refacere a vieţii bisericeşti din localitate, ca şi din întreaga regiune. „Toamna anului 1940 coboară promoroaca unei ierni peste florile sufletului românesc înflorite în grădina celor douăzeci de ani de stăpânire firească”, spunea pr. protopop Aurel Nistor.

După terminarea celui de al Doilea Război Mondial şi revenirea Ardealului de Nord în hotarele fireşti ale României, pentru salvarea catedralei ortodoxe, reprezentanţii comunităţii româneşti locale, fac numeroase demersuri la forurile ecleziastice şi laice. Ani de zile, autorităţile locale comuniste au făcut tot posibilul să împiedice reluarea lucrărilor de construcţie a catedralei. În toată această perioadă, s-a încercat demolarea sfântului lăcaş sau transformarea sa în sală de concerte, şi atunci când nu s-a realizat materializarea acestor proiecte, s-a recurs la construirea blocurilor din imediata vecinătate, pentru îngrădirea impunătorului monument. Mult timp, în centrul oraşului Sfântu Gheorghe a existat, sub aspect strict material, o ruină plină de bălării şi pomi, la subsolul căreia funcţiona un depozit de legume şi fructe.

Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Solidarității Românești din Sfântu Gheorghe (1968 -1983)

În anul 1968, în urma reorganizării administrativ – teritoriale a țării, orașul Sf. Gheorghe devine capitala județului Covasna. În urma plecării protopopului ortodox Nicodim Bela la Brașov, la conducerea protopopiatului Sfântu Gheorghe, Arhiepiscopia Sibiului îl numește pe pr. Pompiliu Dumbravă, fost protopop la Rupea. Acesta este momentul providențial care a condus la începerea, realizarea și finalizarea lucrărilor de construcție a catedralei. În noile condiţii, cu aprobarea conducerii de la Bucureşti, în urma numeroaselor demersuri întreprinse de preotul protopop Pompiliu Dumbravă, administraţia judeţului Covasna avizează în anul 1972 reluarea lucrărilor de construcţie la clădirea catedralei, lucrări care s-au finalizat în anul 1983. Contribuția părintelui protopop Pompiliu Dumbravă, ajutat permanent de familie, de un grup restrâns de colaboratori, în frunte cu părintele protopop Constantin Gane, a fost hotărâtoare în depășirea numeroaselor obstacole și rezolvarea tuturor problemelor grele privind asigurarea suportului financiar, a materialelor de construcții etc. La stăruinţele credincioşilor din Sfântu Gheorghe şi a vrednicilor protopopi Pompiliu Dumbravă şi Constantin Gane, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a lansat un apel tuturor enoriaşilor de pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române de a veni în ajutorul terminării lucrărilor. În acest sprijin a venit şi Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, care a asigurat, timp de peste un deceniu, colectarea de fonduri de la parohiile aflate în jurisdicţia sa, 2% din veniturile fiecărei parohii. Având în vedere valoarea simbolică a acestui superb demers național, cu deplin temei putem numi Catedrala din Sfântu Gheorghe drept Catedrala Solidarității Românești, iar pe părintele protopop Pompiliu Dumbravă, unul din principalii săi ctitori.

Un frumos prinos de recunoștință: editarea volumului Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, de Ana Dumbravă

Despre Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Paraclis Episcopal, după decembrie 1989 s-au scris mai multe studii și articole, apărute în publicațiile și volumele editate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, precum și câteva pliante editate de preoții slujitori ai Sfântului Altar al Catedralei. Deoarece, pe tot parcursul construirii și pictării catedralei, părintele protopop Pompiliu Dumbravă a fost sprijinit îndeaproape de soția sa, vrednica preoteasă Ana Dumbravă, după trecerea părintelui la cele veșnice, doamna Ana Dumbravă, cu sprijinul fiilor – Liviu (acum trecut la cele veșnice), Adriana și Cecilia, și-a adunat amintirile și alte mărturii documentare,referitoare la truda jertfelnică a părintelui protopop Dumbravă, pentru terminarea construirii acestui monument simbol al culturii și spiritualității românești din Sfântu Gheorghe, cu speranța că va veni timpul publicării acestora. Și timpul a venit acum, când distinsa autoare a depășit vârsta patriarhală de 90 de ani!

Volumul Protopopul Pompiliu Dumbravă, ctitor al Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe începe cu un Cuvânt de binecuvântare al PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, intitulat Lucrarea lui Dumnezeu și lucrarea omului lui Dumnezeu, și continuă cu articolele semnate de preoteasa Ana Dumbravă, Viaţa şi activitatea familiei protopopului Pompiliu Dumbravă, și de cele două fiice al familiei Dumbravă, Adriana Dumbravă-Nistorescu și Cecilia Dumbravă-Teodorescu, Completări cu amănunte referitoare la viața și activitatea Protopopului Pompiliu Dumbravă și la construcția Sfintei Catedrale Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

            Sunt redate apoi, selectiv. numeroasele documente semnate de protopopul Pompiliu Dumbravă adresate autorităților publice locale și centrale, laice și bisericești: Consiliul Județean Covasna, Departamentului Cultelor, Consiliul Arhiepiscopesc din Sibiu, donatorilor etc. Într-un alt grupaj sunt prezentate documente referitoare la momentul istoric al sfințirii Catedralei, din data de 15 mai 1983, inclusiv amplu reportaj apărut în „Telegraful Român”, sub semnătura părintelui Gheorghe Papuc, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Sibiului, fiu al meleagurilor covăsnene. În paginile volumului sunt apoi prezentate câteva date biografice ale pr. protopop Pompiliu Dumbravă, mesajul de condoleanțe adresat de ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului la moartea vrednicului protopop, articolele In memoriam. Părintele protopop Pompiliu Vasile Dumbravă (1923-2008) și Gânduri la trecerea la cele veşnice a părintelui protopop Pompiliu Vasile Dumbravă, semnate de pr. protopopi Ioan Bercu și Gheorghe Rățulea.

În Anexe, sunt prezentate pagini din Buletinul ASTRA Treiscaune (septembrie 1939), pisania Catedralei, diplome și distincții primite de pr. protopop Pompiliu Dumbravă, fragmente din corespondenţa purtată cu pictorii și cu membrii Comisiei de pictură, certificatul de deputat în Consiliul popular Covasna al pr. Dumbravă, nota explicativă și procesul - verbal de constatare, încheiate în urma verificării unei reclamații, procesul - verbal de recepție al lucrărilor, statul de salarii, textul invitației și lista invitaților la sfințirea Catedralei și, în final, notă de transfer la Brașov a pr. Dumbravă. Postfața, semnată de Ioan Lăcătușu, prezintă Contribuţiile documentare referitoare la construirea Catedralei Ortodoxe „Sf. Ierarh Nicolae” şi „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, din municipiul Sf. Gheorghe (1920-1983) și la funcționarea Sfântului locaș, în perioada 1983-2020. În anexele acestui studiu documentar sunt prezentate: Muzeul Spiritualității Românești de la demisolul Catedralei, un articol In memoriam pr. protopop Constantin Gane și scrisoarea lui Șerban Alexianu, fiul rezidentului regal al Ținutului Bucegi, Gheorghe Alexianu. adresată Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, la aniversarea a 60 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, tabelul nominal cu cei 10 preoți parohi care au slujit la Sfântul Altar al Catedralei Ortodoxe – Paraclis Episcopal din Sfântu Gheorghe. Volumul se încheie cu un grupaj de ilustrații din viața familiei pr. protopop Dumbravă și din activitatea pastoral-misionară, culturală și socială desfășurată de preoții parohi și de membrii societății civile românești din municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 1983 -2019.

Din bogatul conținut al volumului de față, redăm câteva aprecieri referitoare la personalitatea părintelui protopop Pompiliu Dumbravă și la truda sa jertfelnică pentru înălțarea Catedralei Ortodoxe, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, ca simbol al dăinuirii românești pe aceste binecuvântate plaiuri: „Protopopul Pompiliu Dumbravă, zi și noapte, și-a pus toată capacitatea de muncă pentru ca să vadă sfințită această măreață catedrală” (Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală); ”Părintele protopop Pompiliu Dumbravă a fost o personalitate proeminentă a Bisericii, un biruitor al ortodoxiei; rezultatul muncii sale face parte din comorile Ortodoxiei” (PS Visarion, Episcopul Tulcei); ”Acolo unde Dumnezeu suplinește neputința umană cu harul său cel purtător de milostivire, și rânduielile firii se biruiesc, darămite o lucrare îndreptată spre slava Acestuia, și care a pornit cu binecuvântare, nu poate fi oprită de potrivnicii acestei lumi” (PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei); ”Părintele protopop Pompiliu Vasile Dumbravă a fost preţuit de toţi credincioşii pe care i-a păstorit. Era un luptător. A depăşit multe obstacole pentru a netezi cele necesare în vederea edificării catedralei şi a reușit împlinirea năzuinţei care l-a frământat” (Pr. Prot. Gheorghe Răţulea); „Cine face un loc de închinare de așa amploare este binecuvântat de o nație” (Ana Dumbravă, preoteasa); „Tati a muncit cu dragoste, devotament, entuziasm și îndârjire la definitivarea lucrărilor Sfintei Catedralei, pentru ca prezența istorică românească în aceste ținuturi să fie din totdeauna și veșnică” (Adrian Dumbravă – Nistorescu și Cecilia Dumbravă – Teodorescu) .

Istoria Catedralei ortodoxe Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Mucenic Gheorghe din Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, întruchipează în mod fidel, istoria zbuciumată a obştii credincioşilor ortodocşi români din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, din ultimul secol, cu luminile şi umbrele sale. Catedrala reprezintă un simbol al solidarității cu românii de pretutindeni și al dăinuirii ortodoxiei şi românităţii pe aceste meleaguri, constituind totodată o mărturie grăitoare a fizionomiei multietnice şi pluriconfesionale a orașului Sfântu Gheorghe.

Adresăm sincere felicitări venerabilei doamnei preotese Ana Dumbravă și fiicelor familiei Dumbravă, distinselor doamne Adriana Dumbravă-Nistorescu și Cecilia Dumbravă-Teodorescu, pentru inițiativa de a edita prezenta carte, lucrare care introduce în circuitul public noi și valoroase informații referitoare la contribuția hotărâtoare a părintelui protopop Pompiliu Dumbravă, împreună cu familia sa, cu grupul restrâns de colaboratori, și relevă solidaritatea exemplară a românilor din întreaga țară la construirea Catedralei din Sfântu Gheorghe. Lucrarea va rămâne mărturie peste veacuri despre jertfa unui slujitor al Bisericii Ortodoxe Române și izbânda sa miraculoasă, ținând cont de contextul social-politic în care s-au finalizat lucrările măreței catedrale din Sfântu Gheorghe.

Un cuvânt de recunoștință se cuvine să aducem ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române care au sprijinit lucrările de construire și restaurare și au asigurat buna funcționare a Catedralei, menționând grija deosebită primită, după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, de IPS Ioan, azi Mitropolit al Banatului și de PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, de părinții protopopi și parohi care au slujit la Altarul Sfântului Locaș, foștilor prefecți, parlamentari, consilieri județeni și locali români. consilierilor, epitropilor, membrilor corului „Ecclezia” și ai societății civile românești, în mod deosebit cei ai Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, sponsorilor și binefăcătorilor, muzeografilor de la Muzeul Spiritualități Românești și de la Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan” și, nu în ultimul rând, „Bisericii vii”, respectiv statornicilor credincioși, participanți la activitatea pastoral – misionară, cât și la celelalte proiecte culturale, sociale, filantropice și comunitare.

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU