CULTURA 9 iulie 2010

O viaţă de cântec

de Covasna Media | 80 vizualizări
Interviu cu artistul Liviu Ardelean, originar din zona Buzaielor Plaiurile întorsurene, Ciucașul, Buzăul, iubirea, dorul de mamă și de tată, supărările și bucuriile de fiecare zi, toate se regăsesc în versurile și muzica artistului covăsnean Liviu Ardelean. De loc din Sita Buzăului, cu mama născută în Barcani și tatăl în satul Ciumernic, Liviu Ardelean a dat glas prin cântecele sale frumuseţii plaiurilor Buzaielor, obiceiurilor și trăirilor oamenilor de aici, pe undele radioului, ca

Interviu cu artistul Liviu Ardelean, originar din zona Buzaielor

Plaiurile întorsurene, Ciucașul, Buzăul, iubirea, dorul de mamă și de tată, supărările și bucuriile de fiecare zi, toate se regăsesc în versurile și muzica artistului covăsnean Liviu Ardelean.

De loc din Sita Buzăului, cu mama născută în Barcani și tatăl în satul Ciumernic, Liviu Ardelean a dat glas prin cântecele sale frumuseţii plaiurilor Buzaielor, obiceiurilor și trăirilor oamenilor de aici, pe undele radioului, ca membru al Orchestrei Radiodifuziunii Române – singurul cântăreţ de muzică populară băștinaș din judeţul nostru -, precum și în numeroase emisiuni la televiziune.

De-a lungul activităţii sale, artistul a înregistrat mai multe casete, CD-uri sau DVD-uri cu muzică populară și nu se oprește aici, în următoarea perioadă pregătind noi melodii de suflet pentru admiratorii lui.

Creaţiile lui se regăsesc în sufletul celor care îl ascultă neobosit și nu au moment când să nu poată fi ascultate.

- Cum s-a instalat folclorul în sufletul d-voastră și care au fost primii pași în această lume ?

- Am manifestat încă de mic copil calităţi muzicale, cu o sensibilitate artistică deosebită, astfel chiar în cadrul școlii generale la serbările școlare împreună cu colegii de clasă interpretam melodii populare și pregăteam formaţii de dansuri populare. Ulterior, Centrul de Creaţie Covasna a organizat un concurs pe care l-am câștigat. Vocea umană a fascinat dintotdeauna prin infinita varietate a formelor de comunicare, prin frumuseţea sa artistică.

Acest har dat de la Dumnezeu, această emoţie oferită din inimă pentru inimă și suflet, astfel mi-am îmbogăţit deopotrivă și neamul, și pe iubitorii de frumos. Vibraţia sufletului meu implicat în cultură cu creaţii, texte și melodii populare de suflet, știind că folclorul este sărbătoarea poporului român și îi însoţește pe români de la naștere până la moarte.

- Cât de mult se regăsește locul natal în melodiile pe care le cântaţi?

- Mama mea este din comuna Barcani, iar tata din satul Ciumernic com. Sita Buzăului. Bineînţeles că repertoriul meu a fost influenţat de zona în care m-am născut și am crescut, viaţa mi-a fost influenţată de asemenea de greutăţile întâmpinate încă de copil, și care m-au făcut să lupt și să le înving. Viaţa nu este întodeauna presărată cu flori. Sunt ca un copac născut la căldura pământului românesc, pământ de unde își trag seva părinţii mei, neamul meu și înaintașii noștri, „Neam românesc de pretutindeni“ de asemenea vă spun că și eu am aruncat un bob de grâu românesc în marea câmpie a artei interpretative a cântecului popular românesc care a fascinat publicul larg de pretutindeni încă de la început.

- Ce vă inspiră în cântecele d-voastră?

- Cântecele mele sunt inspirate din viaţă și redau trăiri pe care eu însumi le-am experimentat și m-au marcat. Cuprind o arie largă de trăiri sufletești ale mele și ale oamenilor din jur, tălmăcite cu măiestrie, sensibilitate și talent. Cânt despre dragoste faţă de copii, dorul faţă de mamă, despre aceste frumoase locuri ale zonei natale, dor de sat și altele.

Vă redau doar câteva compoziţii cărora le-am făcut text și melodie: „Ciucașule munte înalt“, „Întorsura mândru plai“, „Buzăule apă rece“, „M-ai lăsat mândro cu dor“, „Mândra de la Întorsura“, „Cât părinţii sunt în viaţă“, „Ce i-e drag românului“, „De acasă când am plecat“, „Am plecat mandro la câmp“, „Știi tu, mândro, ce ţi-am spus“, „De-am avut de n-am avut“ etc.

Toate au fost imprimate în studiourile naţionale cu orchestra Radiodifuziunii române sub bagheta regretatului Paraschiv Oprea, au fost transpuse pe cd-uri, casete şi dvd-uri.

Au fost redate în presă și pe posturi de televiziune la momentul oportun, iar respectul pentru proprietatea intelectuală azi în epoca internetului este unul din criteriile care definește gradul de civilizaţie al unei ţări.

- Unde vă regăsiţi cel mai mult?

- Eu îmi port creștineste crucea pe care mi-a dat-o Dumnezeu, păstrez vie flacăra dragostei de glie și de neam. Vă mărturisesc că în Sita Buzaului de unde îmi trag obârșia și seva inspiraţiei s-a construit o mănăstire, zonă binecuvântată de Dumnezeu, „loc sfânt pentru neamul românesc“. Acolo mă regăsesc sufletește, la mănăstirea de măicuţe, acolo cânt și eu în cor după măicuţe, simt că sufletul meu zboară spre ceruri în corul îngerilor acolo unde îi este locul.

- Cum vedeţi lumea artiștilor de muzică populară, a cântăreţilor în general?

- Este o lume veselă și dinamică. Un artist al unui neam este asemănător unui izvor de apă dătătoare de viaţă, prin el ajunge și se perindă de la o generaţie la alta această zestre spirituală de legende ce poartă amprenta istoriei cu balade, doine, cântece populare, adevărate comori folclorice în care ne recunoaștem cei cu același sânge. Dacă vor pieri artistul, folclorul și creaţia, va pieri o ţară și o naţiune.

Ana Sidon

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.