Joi, 7 mai, de la ora 20, cînd vom transmite online scurtmetrajul Meşterii nămolului, vă aşteptăm, aşa cum v-am spus, la un exerciţiu de empatie cu aceşti oameni, care-şi cîştigă pîinea cea de toate zilele cu mîinile în nămol. 

Cei din fotografie sînt cărămidari, alţi romi sînt fierari, ceaunari, căldărari, argintari, împletitori, rudari, lingurari, florari, hămurari (făcători de obiecte din piele), lăutari şi tinichigii. Cu excepţia lăutarilor şi a florarilor, toate celelalte meserii tradiţionale ale romilor sînt pe cale de dispariţie, iar de pe urma acestor ocupaţii se cîştigă bani puţini şi cu multă trudă. Şi, atunci, de ce continuă unii romi să facă aceste meserii? Pentru că vor să muncească, iar copiii şi adulţii romi fac ceea ce secolele de sclavie şi mediul de extremă sărăcie, în care s-au născut, i-au învăţat să facă: să supraviețuiască! Şi supravieţuiesc, prin meseriile lor tradiţionale, cerşesc sau fac munci grele, pe care nu vrea să le facă nimeni – munci care nu îi scapă de sărăcie, ci doar îi ajută să trăiască de la o zi la alta; copiii nu se duc la şcoală, nu pentru că acestei etnii nu-i place şcoala, ci pentru că lupta pentru supravieţuire îi forţează să abandoneze şcoala. 

Printre romi există şi leneşi şi hoţi, cum există leneşi şi hoţi printre toate etniile/naţiile, mai ales printre gulerele albe. Dar cei mai mulţi dintre romi încearcă să muncească şi fac munci marginale, care nu îi scapă de sărăcie. Cînd urîm un rom adult, să ne amintim că adultul acela a fost un copil iar, azi, adultul face ceea ce a fost învăţat să facă, cînd era copil: să supravieţuiască.

Aceasta e provocarea oricărui exerciţiu de empatie, aşa cum sînt cele 15 minute ale filmului Meşterii nămolului: dacă ne este cu adevărat milă de copiii romi, de copiii săraci, în general, atunci trebuie să-i ajutăm pe părinţii lor să-i crească altfel, să nu-i mai trimită la cerşit, pentru a supravieţui de la o zi la alta, ci să-i trimită la şcoală, pentru ca mîine să poată avea şansa la o altfel de viaţă, decît aceea la care eşti condamnat, cînd eşti analfabet şi nu poţi face decît munci marginale, care nu te scapă de sărăcie.

Vă aşteptăm joi, 7 mai, de la ora 20, (pe pagina de Facebook: Kovászna Megyei Művelődési Központ) la întîlnirea cu meşterul Mocsel József din Boroşneu Mare, un om care vrea să muncească şi care are nevoie de ajutorul nostru pentru a ieşi din cercul vicios al sărăciei!

Filmul Meşterii nămolului este realizat de operatorul-regizor Levente Vargyasi şi etnograful István  Kinda. 

Centrul de Cultură al Județului Covasna