ACTUALITATE 29 iulie 2014

Ziua Imnului Național sărbătorită la Sfântu Gheorghe [FOTO]

de Székely Emőke | 155 vizualizări

În ciuda vremii nefavorabile, câteva zeci de persoane au participat marți dimineaţă la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Imnului Național, ce au avut loc la Monumentul Ostașului Român din Sfântu Gheorghe. Evenimentul a fost organizat de Garnizoana militară Sfântu Gheorghe în cooperare cu Instituţia Prefectului Judeţul Covasna.

Program militar și artistic

Evenimentul s-a desfășurat după un program bine stabilit, a început cu întâmpinarea prefectului Marius Popica însoţit de comandantul garnizoanei – colonel Vasile Cristea, după care a urmat prezentarea onorului militar de către garda de onoare și salutul drapelelor de luptă şi trecerea în revistă a gărzii de onoare. Preotul militar Ioan Cucu a rostit o rugăciune pentru poporul român, după care a urmat discursul oficial al prefectului Marius Popica și un moment artistic interpretat de corul bărbătesc „Voievozii Munților” din Vâlcele. Celebrarea Zilei Imnului Național s-a terminat prin intonarea imnului, defilarea gărzii de onoare și prezentarea onorului muzicii militare.

Imnul – unul dintre simbolurile sacre ale românilor

Prefectul Marius Popica a spus în discursul său că emoționanta intonare a imnului național a însoțit permanent momente importante ale desăvârșirii unității, solidarității și coeziunii naționale. „Element definitoriu al Statului Român, imnul a devenit cântecul identității naționale încă din prima jumătate a secolului XIX, fiind consimțit ca imn național în Constituția României din anul 1991. Conform Constituției, imnul național este considerat simbol național alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. Astfel, împreună cu drapelul și stema, imnul reprezintă un simbol al valorii și idealurilor poporului românesc. Versurile imnului național au animat generații întregi în momente cheie ale istoriei, începând cu Revoluția din 1848, continuând cu Războiul de Independență și cu cele două Războaie Mondiale. Ele exprimă ca mesaj dorința de libertate a românilor” – a spus Marius Popica. Acesta a mai declarat că „Deșteaptă-te, române!” ne obligă să ne gândim la generațiile care au construit și au constituit Statul Român, și dificultățile prin care au trecut. „Respectul meritat de aceste generații este foarte bine concentrat în momentele în care rostim la unison „Deșteaptă-te, române!”. Respectând simbolurile țării, ne respectăm strămoșii și pe noi înșine. Patriotismul este un sentiment profund de devotament și atașament față de țara în care ne-am născut. Intonarea imnului național trezește în fiecare dintre noi un sentiment de dragoste, de devotament față de patrie și popor, de mândrie, solidaritate și unitate națională” – a mai spus prefectul.

Istoria imnului

În 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române!”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.

La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.

O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele”.

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877-1878), sau primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio. În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Semnificația imnului

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
lili, 30 iulie 2014
Vorbe goale.... festivisme care nu au nimic cu dezastrul guvernarilor de dupa '89. I-am schimbat pe nomenclaturistii lui Ceausescu cu cei ai lui Iliescu, Basescu. Lor le este bine mersi si citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.