Locuitorii din Sfântu Gheorghe care au trecut prin centrul orașului la sfârșit de săptămână au remarcat cu siguranță un steag negru arborat pe clădirea Primăriei Sfântu Gheorghe, între drapelul românesc și cel al Uniunii Europene.

Cum a locui într-un spațiu recunoscut pentru „duelurile” în steaguri înseamnă a căuta mesaje ascunse sub fiecare arborare de drapel, prezența unui steag negru pe clădirea Primăriei chiar înainte de ziua de 24 Ianuarie, când românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române, în anul 1859, a ridicat rapid semne de întrebare și a născut suspiciuni. „Nu știu dacă ați apucat să vedeți, dar pe clădirea Primăriei este arborat un steag negru în semn de doliu. Nu cred că este în regulă să fie pus acolo chiar de ziua Unirii. Dacă e un steag de doliu, nu se arborează lângă steagul național. Eu cred că este o sfidare evidentă la adresa noastră, a românilor”, ne-a spus un cititor care ne-a semnalat prezența steagului negru de pe clădirea Primăriei.

Contrar aparențelor, steagul respectiv a fost coborât în bernă din respect pentru decesul lui Sinka Mozes, laureat Pro Urbe din Sfântu Gheorghe. „Drapelul negru pe care l-ați văzut pe clădirea Primăriei chiar are legătură cu moartea unui om. Este vorba de domnul Sinka Mozes, care a fost desemnat laureat Pro Urbe în urmă cu mai bine de zece ani. Conform unei hotărâri a Consiliului Local, de mai bine de 20 de ani, în cazul decesului laureaților Pro Urbe, se coboară drapelul în bernă”, a explicat consilierul local PNL Mădălin Guruianu, prezența controversatului drapel de doliu de pe Primărie.

La rândul lor, maghiarii din Sfântu Gheorghe, care vineri, 22 ianuarie, au sărbătorit odată cu ungurii de pretutindeni Ziua Culturii Maghiare, au suspectat – nu toți, firește! – că drapelul românesc pe care Prefectura l-a montat pe clădirea în care își are sediul este un gest de ofensă la adresa etnicilor maghiari din municipiu. „Întâmplarea face ca vineri, 22 ianuarie, să fi fost Ziua Culturii Maghiare, o sărbătoare a spiritului şi a ceea ce ne face oameni liberi în suflet, interesaţi în mod firesc faţă de cultura celorlalţi. Steagul s-a amplasat cu câteva ore bune înainte de finalul programului de lucru pe ziua respectivă. Cu puţină atenţie, cu decalarea uşoară a orelor de lucru şi cu amplasarea mai spre după-amiază sau - de ce nu? - sâmbătă (ştim cu toţii, s-ar fi putut), s-ar fi evitat interpretarea operaţiunii ca fiind un gest neamical, de reamintire - prin dimensiunile ostentativ de mari ale steagului - a faptului - de altfel, evident - că trăim în România. Este o părere formulată complet în nume personal, de cetăţean”, a comentat un locuitor de etnie maghiară pe Facebook.

Consilierul local Mădălin Guruianu a atras atenția asupra faptului că nici drapelul negru de pe clădirea Primăriei, nici cel al României de pe clădirea Prefecturii nu au fost arborate cu scopul de a ofensa vreuna dintre părți. „Nu cred că ar trebui să vedem totul ca pe o ofensă. Interpretarea că drapelul de pe Primărie este o ofensă la adresa sărbătorii de 24 Ianuarie este o exagerare. Aceeași exagerare am observat-o și la maghiari referitor la steagul României de pe sediul Prefecturii. Acest steag a fost pus pur și simplu acolo vineri pentru că era ultima zi de lucru înainte de ziua de 24 ianuarie, care a picat într-o zi de weekend. A fost pur și simplu o coincidență. Eu cred că acestea sunt lucruri normale și ar trebui luate ca atare fără ca lumea să se mai isterizeze”, a subliniat Guruianu.