Unii muncesc un an pentru a merge în concediu în una dintre destinaţiile la modă, cum ar fi Grecia sau Turcia, iar alţii dau dovadă de imaginaţie, spirit de aventură şi unicitate când vine vorba de petrecerea concediului de odihnă. Aşa au procedat doi tineri din Sfântu Gheorghe, care au decis să se urce în maşină şi să pornească în Alpi, unde au avut ca destinaţie două vârfuri de peste 4000 de metri altitudine. Banu Gabriela şi Mark Elod sunt iubitori ai muntelui de mulţi ani. Merg în ture mai ales prin apropiere, în Bucegi sau Piatra Craiului, dar o dată pe an se aventurează mai departe. Prima dată au mers în Alpi în 2004, iar de atunci o fac în fiecare an.

„Preferăm locurile mai puţin frecventate de turişti - spune Mark Elod, de aceea am ales anul acesta un vârf din Alpii elveţieni, iar unul din Alpii italieni, ambele având peste 4000 de metri altitudine.”

În Elveţia au urcat pe vârful Piz Bernina (4049), aici cei doi au fost însoţiţi de un prieten, Bedo Zoltan, un tânăr originar din Sfântu Gheorghe, dar care trăieşte acum în Luxemburg. Tura a durat 18 ore şi a fost parcursă cu succes de către cei trei temerari. „Ca şi dificultate a fost faptul că muntele era acoperit cu gheaţă, care ne-a creat câteva neplăceri, dar din fericire, au fost minore”, spune Mark Elod. Din Elveţia au luat drumul către Italia, unde ţinta a fost vârful Tieffmatten (4171). Iar pentru că întotdeauna apar situaţii neprevăzute, l-am rugat pe Elod să ne povestească una. A povestit zâmbind păţania din Alpii italieni. „Am urcat alături de un grup de italieni, care au avut la ei o hartă, care era însă una veche. Poteca marcată pe hartă nu mai este folosită de câţiva ani, iar de poteca cea bună, care ne ducea spre vârf, ne despărţea un pârâu. Aveam două variante. Ori treceam pârâul, ori continuam drumul pe vechea potecă până când găseam un loc prin care să trecem peste apă mai uşor. Fiind cu cortul, ştiam că nu vom avea posibilitate pentru a ne usca hainele, aşa că am urcat până când am găsit un loc unde am trecut pârâul relativ uşor, de pe o piatră pe cealaltă. Asta a însemnat o oră de mers în plus, dar a fost în opinia mea alegerea corectă.”

În drum spre casă Elod şi Gabriela au mai făcut o oprire pentru a urca şi pe cea mai înaltă culme a Sloveniei, vârful Triglavra (2864 m). Întrebat dacă a fost ceva care l-a surprins în această călătorie, Elod a spus că i-a surprins faptul că pe vârful Triglavra au întâlnit persoane de toate vârstele. „De la copii de 6-7 ani, până la vârstnici, au fost tot felul de oameni. Pentru sloveni este obligatoriu ca măcar o dată în viaţă să urci pe cel mai înalt vârf al ţării. Este adevărat şi faptul că traseul este pregătit în aşa fel încât este nevoie de o condiţie fizică minimă pentru a-l putea parcurge. Iar sus pe vârf era o atmosferă de petrecere, ceea ce mi-a plăcut”, ne-a spus Elod.

Dacă cei doi vor merge tot în Alpi şi anul viitor, rămâne de văzut. Elod a spus că a merge pe munte în afara Europei necesită un buget consistent, de care ei nu dispun, aşa că probabil deocamdată vor rămâne la munţii bătrânului continent.