Persoanele interesate de obținerea ajutorului de șomaj în țară, după ce au fost declarați șomeri pe teritoriul unui alt stat, rebuie să știe că au posibilitatea de a-și transfera șomajul, cu mențiunea că statul român acordă ajutorul de șomaj exact în termenii în care el a fost stabilit pe teritoriul țării din care se face transferul. Dacă, de pildă, cineva primește un ajutor de șomaj de 800 de euro într-o țară, pe o perioadă de 3 luni, conform prevederilor legale de acolo, în România va primi contravaloarea acestei sume în lei, dar numai pe durata prevăzută de statul respectiv, nu pe o durată de 12 luni, cum se asigură ajutor de șomaj la noi în țară.

„Transferul acestor drepturi se face prin mai multe metode. Cei care au lucrat temporar, ocazional, sezonier în Spania de exemplu și ca urmare a acestei activități au acumulat un stadiu suficient pentru a li se stabili dreptul nu numai acolo, ci și în țară. Există varianta de stabilire a dreptului acolo și transferul dreptului în România, dar asta se întâmplă destul de rar”, informează directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, care precizează că în multe situații persoanele interesate de transferul de drepturi fac astfel de solicitări mult prea târziu și, din această cauză, nu mai reușesc să beneficieze de dreptul la șomaj. „Deși drepturile se pot transfera, majoritatea oamenilor solicită și trăiesc cu drepturile din țările în care li s-a stabilit acest lucru”, mai spune directorul AJOFM.

Pe de altă parte, drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru şomaj din România poate fi transferat în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit. „Cu un drept stabilit în România, în jur de 400 de lei, în medie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de euro, este puțin probabil că cineva îl transferă în Danemarca de exemplu, pentru a trăi acolo”, a mai spus Kelemen Tibor, care a subliniat totodată că o persoană ale cărei drepturi au fost stabilite într-un anumit teritoriu, beneficiază exclusiv de acele drepturi, fără posibilitatea de a-și adapta drepturile la legislația țării în care și-a făcut transferul de drepturi.