ACTUALITATE 4 octombrie 2011

Trădat de propria bicicletă

de Székely Emőke | 102 vizualizări
Povestea singurului participant din România la Campionatul Mondial de Duatlon. Se numeşte Deák Zsombor, are 22 de ani, şi este singurul sportiv din România care a participat la Campionatul Mondial de Duatlon (10 km alergare, 40 km ciclism şi încă 5 km de alergare) desfăşurat săptămâna trecută la Gijon, Spania.

Povestea singurului participant din România la Campionatul Mondial de Duatlon.

Se numeşte Deák Zsombor, are 22 de ani, şi este singurul sportiv din România care a participat la Campionatul Mondial de Duatlon (10 km alergare, 40 km ciclism şi încă 5 km de alergare) desfăşurat săptămâna trecută la Gijon, Spania. Sportivul din Sfântu Gheorghe, membru al Clubului Sportiv Aluta, a participat la categoria Under 23. Zsombor a luat calea Peninsulei Iberice alături de tatăl lui, iar când l-am întrebat cine a suportat costurile necesare, a răspuns răspicat că toate cheltuielile le-a suportat el însuși, în vreme ce Federaţia Română de Ciclism şi Triatlon nu s-a implicat în niciun fel. Singurii care l-au ajutat au fost cei câțiva sponsori pe care-i are, alături de Consiliul Local Sfântu-Gheorghe. Pe de altă parte, Federația l-a ignorat complet, chiar dacă în Spania a reprezentat România.

Descalificat din vina altora

Motivul pentru care Zsombor ne-a povestit toată întâmplarea de la Campionatul Mondial nu a fost acela de a se lăuda cu faptul că el a fost singurul participant român, ci pentru a ne povesti păţania lui. Nu dă vina pe nimeni, se închide în sine şi probabil găseşte refugiu tot în sport. Ajuns la Gijon şi vrând să pornească în concurs, şi-a dat seama că roata bicicletei lui are defecte. Procedura prevede ca roata să fie schimbată exclusiv de către mecanicii unei firme de specialitate, parteneră la organizarea evenimentului.

„Un mecanic spaniol s-a apucat să schimbe roata, a şi schimbat-o, dar aceasta s-a dezumflat instantaneu – spune Zsombor. A venit un alt mecanic, care a procedat la fel, rezultatul fiind acelaşi. Degeaba am încercat să le explic ceva, nimeni nu vorbea engleza. În cele din urmă a venit un al treilea mecanic, care a rezolvat problema, aparent. Spun aparent pentru că totul părea în regulă, până când m-am întors de la alergare, urmând să iau bicicleta pentru a parcurge distanţa din concurs şi am constatat cu stupoare că roata era din nou dezumflată.” Explicaţii nu a primit de la nimeni, aşa că s-a dus înapoi la firma de escortă, le-a arătat ce s-a întâmplat, dar nimeni nu a mai avut ce să facă.

Un an de muncă dus pe apa sâmbetei

Zsombor s-a pregătit un an de zile pentru această ediţie a Campionatului Mondial. Nu a prea participat la concursuri naţionale tocmai pentru că s-a axat pe pregătirea pentru Gijon. A fost prezent numai la câteva competiţii în ţară, necesare pentru a primi avizul Federaţiei pentru Mondiale.

„Am început pregătirile pentru Campionatul Mondial încă de anul trecut, iar din luna ianuarie a acestui an m-am antrenat intens numai pentru această competiţie – spune el. Ghinionul se pare că mă pândeşte, pentru că anul trecut am avut şi o accidentare destul de serioasă, am fost operat la picior, iar perioada de recuperare şi antrenamentele de după au fost gândite în aşa fel încât să fiu în formă maximă în septembrie. În ultima lună de antrenament am fost la munte, unde condiţiile au fost mai grele, şi asta pentru a scoate ce este mai bun din mine. Acum cred că a fost în zadar, mi-a pierit cheful de toate.”

Alte concursuri sacrificate pentru… nimic

Cu o săptămână înainte de Campionatul Mondial de Duatlon a avut loc Campionatul Naţional şi cel Balcanic de Triatlon. Zsombor nu a participat la aceste evenimente tot din cauza deplasării în Spania. Îi pare rău, pentru că rezultatele sportivilor de la Clubul Sportiv Aluta din Sfântu Gheorghe au fost unele bune. Probabil că ar fi obţinut şi el o clasare favorabilă. Dar nu a fost să fie. Campionatul Mondial a fost pentru el scopul suprem, pentru care toate celelalte au fost lăsate în urmă.

„A fost prima mea participare la o competiţie de acest nivel. Probabil că nu a fost ultima, dar în momentul de faţă nu prea am chef să mă gândesc la alte participări. Sunt cu moralul la pământ şi probabil va trece o vreme până să îmi revin”, spune trist Zsombor.

20 de km alergaţi la 10 ani

Zsombor a decis acum şase ani să încerce triatlonul. La început alerga pe distanţe lungi, după aceea a concurat ca duatlonist (alergare şi bicicletă), iar apoi a încercat şi triatlonul, adăugând la cele două discipline şi înotul.

„Am fost întotdeauna foarte activ. Primii 20 de kilometri neîntrerupți i-am alergat la vârsta de 10 ani. Dacă stau să mă gândesc acum, nu ştiu cum am reuşit. Cert este că de atunci alerg încontinuu. Între timp am jucat şi fotbal, am jucat în Ungaria, unde un prieten era triatlonist şi m-a convins şi pe mine să încerc acest sport. Dacă este să aleg dintre cele trei discipline ale triatlonului, pe primul loc este alergarea, pe locul doi, ciclismul, iar la înot mai am mult de lucrat, aici sunt mai lent”, ne-a spus Zsombor.

Triatlonul nu e un sport ieftin, dar e expansiv

Din ce în ce mai mulţi sportivi aleg această disciplină sportivă. Situaţia din Sfântu- Gheorghe este bună dacă este să ne raportăm la nivel naţional, aici activând un club sportiv care aduce rezultate. Părerea lui Deák Zsombor este că triatlonul prinde din ce în ce mai mult teren pretutindeni.

„Am văzut care este situaţia în Ungaria şi care este la noi. Am stat acolo câţiva ani, după care m-am întors acasă şi am urmat cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport de la Cluj Napoca. Am avut ca bază de comparaţie Ungaria şi pot spune că deşi în unele privinţe vecinii sunt înaintea noastră, şi ei stau departe de ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume. Triatlonul este în expansiune, iar eu sper ca într-o zi să pot trăi numai din asta”, spune încrezător Zsombor.

Dacă este să facem un calcul cam cât costă viaţa de triatlonist, ajungem la sume considerabile numai dacă adunăm preţul echipamentelor. Zsombor ne-a povestit că bicicleta lui a costat 2.000 de euro – şi este dotată cu cerinţele minime de la un campionat mondial. Ghetele de alergare costă 150 de euro şi trebuie schimbate la fiecare 3-4 luni, iar pe lângă acestea este nevoie de costum şi cele necesare pentru înot. La bicicletă însă mai tot timpul mai este ceva de adăugat, piesele se strică, se uzează. Aşadar, triatlonul nu este un sport tocmai ieftin şi nu am pus la socoteală nici costurile cantonamentelor, nici pe cele ale unei alimentaţii adecvate.

Multe ore, mulţi kilometri

Pentru a ajunge la performanţă, ai nevoie de antrenamente multe. Zsombor se antrenează la bazinul de înot, pe partea de alergare ori la stadion, ori la Reci, iar cu bicicleta merge ori spre Târgu Secuiesc, ori spre Miercurea Ciuc. Este nevoie de 2-3 antrenamente pe zi, ceea ce înseamnă 4-5 ore de înot, alergare şi ciclism. La asta se adaugă exerciţiile de încălzire şi cele de regenerare. Zsombor este de părere că în cazul în care vrei să faci performanţă, nu prea ai timp şi de altceva. El şi-ar dori să trăiască din această activitate, dar deocamdată se pare că atât Federaţia, cât şi alţi factori îi pun beţe în roate.

Zsombor ne-a povestit păţania lui de la Campionatul Mondial în urmă cu câteva zile. Între timp, duminică, a obţinut locul secund la Crosul Loteriei Române, ceea ce ne face să ne gândim că încet-încet îşi revine şi din punct de vedere al psihicului.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.