Anual, la secția de Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Covasna ajung aproximativ 1.200 de pacienți, atât cazuri noi, cât și reevaluări periodice. Internări sunt între 200 și 300 pe an. În ceea ce privește cazurile noi, numărul acestora este de câte 15 – 20 lunar, spun reprezentanții secției. Este vorba despre copii și adolescenți cu diverse afecțiuni: de la tulburări de spectru autist, tulburări de adaptare, tulburări de instinct alimentar și altele. 

Mai frecvent întâlnite în ultimul timp, din observațiile medicilor, sunt tulburările de adaptare sau cele de instinct alimentar. 

„Psihiatria pediatrică este cea mai dinamică specialitate. Cred cu tărie că ceea ce vedeam în anii de universitate, patologia pe care o întâlneam în urmă cu 15 ani, este în mică măsură comparabilă cu ceea ce vedem astăzi. Auzim de copiii autiști, patologie de spectru autist, unde sunt atinse mai multe arii de dezvoltare ale copilului. Vedem trei, patru pacienți pe săptămână cu o patologie „autistic like”, mai ușoară. (...) Am constatat în ultimul timp creșterea numărului de dificultăți de adaptare, tulburări de adaptare, prin care înțelegem relația copilului, a adolescentului, în cazul nostru, cu mediul lui. Subliniez faptul că această tulburare de adaptare a existat întotdeauna și poate acest ultim an, cu greutățile lui, a accentuat acest tip de patologie. Nu tulburarea de adaptare este cea care aduce dificultate unui caz, ci faptul că se transformă mai repede din ușoară în severă. Pe fondul ei am întâlnit cele mai multe cazuri de tulburări de instinct alimentar în acest an. Cred că în ultimele luni am avut 10, 15 cazuri, de mare severitate, toate îmbrăcând cam același aspect”, a declarat joi, în cadrul unei videoconferințe de presă, șefa secției de Psihiatrie Pediatrică, medicul Andreea Salan, care ocupă această funcție din 2005. 

O altă problemă tot mai des întâlnită la copii este patologia adultului, mai spun medicii. 

 „De la vârstele cele mai mici, 12, 13 ani, întâlnim deja potologia adultului. Din nou, înainte era o excepție să avem depresii severe, să avem tulburări psihotice severe la copilul cu această grupă de vârstă. Și totuși, asta întâlnim aproape în fiecare zi: arată ca un adult, gândește ca un adult, se poartă ca un adult, simptomele sunt ca ale unui adult”, a mai explicat dr. Andreea Salan. 

Medicul a amintit și de ADHD, care în unele cazuri trece nediagnosticat, iar copilul este catalogat ca „obraznic și prost crescut” sau care, în alte cazuri, este supra-diagnosticat, „pentru că este mai ușor să spui că este un ADHD, decât să accepți că poate există niște carențe educaționale”. 

Totodată, specialiștii spun că o mare parte din munca lor nu este atât cu copilul, cât cu familiile acestora. „Poate problema nu este atât la copil, cât la părintele care ne cere ajutorul și proiectează întreaga vină, să zicem, a unei simptomatologii asupra copilului. Atunci e nevoie să o luăm de jos și să încercăm să mediem în primul rând relațiile, să reconstruim acel suport pe care îl constituie familia, în procesul terapeutic”, a mai spus medicul Andreea Salan. 

Sfaturi utile pentru părinți 

În mod normal, un sistem sanitar pus la punct ar permite părintelui să aibă acces frecvent la medicul de familie, care, dacă observă probleme la copil, să îl trimită mai departe, chiar și preventiv, la specialist.

Totuși, de multe ori nu se întâmplă așa, iar această sarcină le rămâne părinților. Medicii de la Secția de Psihiatrie Pediatrică din Sfântu Gheorghe le recomandă acestora să fie atenți, încă de când cei mici au vârste fragede, la cinci direcții: dezvoltarea cognitivă (dacă se joacă, cum o face, ce reacții are), dezvoltarea motorie (cum prinde jucăriile sau lucrurile), dezvoltarea limbajului (în primul rând non-verbal și apoi, cu timpul, verbal), socializare (cum se comportă în grupuri de copii, dacă ia parte la activități sau doar privește) și la autoinstruire/autoîngrijire (spălatul pe mâini, pe dinți, mâncatul etc.). 

În plus, semne de întrebare pot ridica și lipsa de implicare, de curiozitate și de veselie la copii. 

Orice comportament mai neobișnuit poate să îndemne părintele să ceară sfatul sau ajutorul specialiștilor.  

„Sănătatea mintală a adultului, a noastră, a tuturor, începe cu sănătatea mintală a copilului. (...) Țin să spun că un copil și adolescentul preia de la noi, tot ce înseamnă familie, prieteni, rețea de suport, unelte pentru viitor. O structurare defectuoasă în adolescență creează premisele unei patologii la adult. Sănătatea mintală a adultului, repet, începe cu cea a copilului. Trebuie să oferim o șansă generației acesteia de a trăi sănătos, de a avea repere sănătoase, un bagaj de instrumente pe care le înmagazinează și o ajută să facă față. (...) Noi nu schimbăm destine, dar punem niște proptele, niște piloni pe care copilul și adolescentul să construiască în mod corect, să se perceapă corect și să își folosească corect mecanismele adaptative”, a mai punctat medicul psihiatru. 

Pe de altă parte, aceste tipuri de probleme nu sunt întâlnite doar la copiii din județul Covasna, pentru că aici ajung mulți pacienți și din Harghita sau Brașov și oricum, patologiile întâlnite sunt similare cu cele la nivel național. 

Totuși, specialiștii se așteaptă ca pandemia să aducă în fața lor mult mai multe cazuri de anxietate, depresie și diverse tulburări. 

Tot în cadrul conferinței de presă de joi, reprezentanții secției au ținut să sublinieze că în această ramură a medicinei, ca în probabil și multe altele, munca în echipă este esențială. Aici medicul are rolul de coordonator, iar psihologul, logopedul, terapeutul ocupațional sau chiar kinetoterapeutul sunt oamenii care ajută la a avea rezultate adevărate, a mai spus dr. Salan. 

Secția, respectiv ambulatoriul de specialitate, funcționează alături de Neurologia Pediatrică și Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii și Adolescenți în clădirea din apropierea Parcului Elisabeta. Aceasta a fost fondată în 1976. Compartimentul are 7 paturi, doi medici psihiatri și doi psihologi.