Proiectul comun al Agenţiilor pentru Protecţia Mediului Covasna, Harghita şi Vrancea, început anul trecut, dă primele rezultate, prezentate ieri în cadrul unei conferinţe de presă. Proiectul are mai multe laturi, printre care cele mai importante din punctul de vedere al populaţiei sunt evaluarea numărului efectiv de urşi şi identificarea zonelor cu risc crescut de conflict. Specialiştii proiectului au dorit să afle cum văd localnicii din

Proiectul comun al Agenţiilor pentru Protecţia Mediului Covasna, Harghita şi Vrancea, început anul trecut, dă primele rezultate, prezentate ieri în cadrul unei conferinţe de presă. Proiectul are mai multe laturi, printre care cele mai importante din punctul de vedere al populaţiei sunt evaluarea numărului efectiv de urşi şi identificarea zonelor cu risc crescut de conflict. Specialiştii proiectului au dorit să afle cum văd localnicii din zonele cu risc problematica ursului. De aceea s-a elaborat un chestionar, iar rezultatele, spun specialiştii, au fost surprinzătoare. Mihai Pop, responsabilul proiectului pentru judeţul Covasna, a spus că după analizarea chestionarelor statisticile arată că 62% dintre persoanele intervievate sunt de părere că este bine faptul că ursul este o specie protejată, pe când doar 14% susţin contrariul. La întrebarea „cine credeţi că este responsabil pentru pagubele produse de urşi?”, doar 1% dintre cei intervievaţi au fost de părere că ursul în sine este cel responsabil. Ceilalţi sunt de părere că principalii vinovaţi sunt autorităţile, dar şi oamenii.

După o scurtă prezentare a proiectului a urmat o deplasare pe teren, unde jurnaliştii sperau să dea nas în nas cu Moş Martin, ceea ce nu s-a întâmplat însă. În cadrul vizitei de ieri am mers la Lepşa, unde funcţionează din 2005 un centru de reabilitare a carnivorelor mari.

Mihai Pop ne-a spus că cele mai problematice locuri din punct de vedere al riscului de conflicte sunt în special zona Baraoltului şi zona Întorsurii Buzăului. Mihai Pop spune că cel mai important scop al acestui proiect este conştientizarea faptului că oamenii din aceste judeţe trebuie să convieţuiască cu urşii, iar în acest scop trebuie luate măsuri de prevenire ale unor eventuale pericole. Este important ca omul să ştie că în cazul în care proprietatea sau bunurile lor sunt atacate de urşi, beneficiază de despăgubiri. Mihai Pop spune că rezolvarea nu este în niciun caz împuşcarea animalelor, lucru deseori încurajat de vânători. Dacă se întâmplă totuşi ca un urs să atace proprietatea unei persoane, acesta are la dispoziţie 24 de ore pentru a depune o plângere la primăria localităţii unde se află, după care administraţia publică are obligativitatea de a aduna un consiliu, din care fac parte şi cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Păgubitul este obligat prin lege să demonstreze că şi-a protejat proprietatea într-un fel.

Prin programul Life Ursus specialiştii le-au dat unor proprietari de ferme şi garduri electrice, pentru a le încerca şi a se convinge de eficienţa acestora.

În judeţul Covasna trăiesc la ora actuală peste 900 de urşi. Cei de la APM spun că de fapt scopul lor şi al vânătorilor este acelaşi, de a fi cât mai mulţi urşi în zonă, numai că problema este privită din puncte de vedere diferite. Pe când APM doreşte să fie cât mai multe animale pentru ca populaţia de urşi să fie conservată, vânătorii doresc să fie mulţi urşi pentru a avea ce vâna. Mihai Pop spune că situaţia este una normală atâta timp cât aceste două laturi sunt ţinute în limitele normale.