ACTUALITATE 16 februarie 2021

Primarul din Baraolt, despre problematica urșilor: „România nu poate să fie o grădină zoologică pe spatele agriculturii”

de Iulia Drăghici - Taraș | 1876 vizualizări

Primarul orașului Baraolt, Benedek Huszár János, spune că este foarte revoltat pe felul în care autoritățile din România au gestionat problema conflictului dintre om și urs și pe faptul că se pune mai mult preț pe viața unui animal sălbatic, decât pe viețile oamenilor și bunurile acestora. 

Declarațiile primarului Benedek Huszár János au fost făcute în contextul în care i-am solicitat un punct de vedere, raportându-ne la datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, care arată că pe parcursul anului trecut, urșii au făcut cele mai multe pagube în zona Baraolt – cunoscută popular și ca Ținutul Pădurilor. 

În zona noastră sunt și foarte multe păduri, dar și foarte multe pășuni împădurite, adiacente pădurilor sau chiar intercalate. Pe de altă parte, zona Baraoltului este zona din județul Covasna unde numărul șeptelurilor este cel mai mare. De pildă, comuna Bățani este comuna din România care are cele mai multe animale. Aici sunt și animale domestice, dar și urși. De aceea, conflictele între gospodarul proprietar și urs sunt dese”, a explicat edilul. 

Întrebat despre așteptările de la noul Executiv, raportat la problematica în discuție, Benedek Huszár János a declarat: „Aștept de la Guvern și implicit de la noul ministru un lucru care ar fi trebuit să fie evident și până în momentul de față: că viața umană și proprietatea privată nu trebuie să fie atinse. Nu se poate să stăm cu mâna în buzunar și să vedem că populația de urs, protejată de fiecare lege, se înmulțește exponențial. Nu eu spun asta, ci specialiștii. Trebuie stabilit, și a fost stabilit, că sunt o mulțime de studii, care este populația optimă de urs în România. (...) Nu cred că viața unui urs sau a oricărui animal sălbatic din care găsim mii de exemplare într-o țară e mai presus de viața oamenilor sau proprietățile lor. (...) Nu mă interesează, din acest punct de vedere, ce spun cei din Occident, care nu au niciun urs în afara grădinilor zoologice și vor să folosească întreaga Românie ca o grădină zoologică pentru ei. Nu se poate impune nici de Bruxelles, nici de nimeni, ce să facem noi aici cu animalele. Nimeni nu spune că urșii nu sunt bine văzuți în păduri, dar există o limită”.   

Edilul susține că revenirea la cotele de vânătoare, cum era înainte de 2016, este soluția care ar trebui readusă în discuție, pentru că modelul stabilit acum, care are în vedere cotele de recoltare, nu a oferit rezultate favorabile în ceea ce privește protecția omului și a bunurilor acestuia. Cu mențiunea că vânătoarea trebuie să fie făcută în mod responsabil. 

Numărul populației de urs trebuie redus la nivelul optim. Sigur, un vânător conștient nu este un vânător de trofeu, ci un vânător conștient vânează chiar acele exemplare care din punct de vedere genetic sau fenotipic nu corespund calității speciei. Acei urși ar trebui vânați, care nu reprezintă un trofeu. Exemplarele de urși care vin în sate sunt cele mai slabe. Fiindcă exemplarul cel mai puternic, întotdeauna poate să își stăpânească teritoriul propriu și îi alungă de acolo pe adversarii mai slabi. Deci cei mai slabi, care nu pot să își stăpânească teritoriul vin în cirezi, în șepteluri de oi și ei vin în grajd și în porumb”, a explicat primarul din Baraolt. 

În același context, alesul local, care a câștigat alegerile în septembrie 2020, spune că știe de problemă cu mult înainte să fie primar, pentru că el însuși s-a confruntat cu ea, în calitate de agricultor.  

Fac și agricultură. Am 25 de hectare de teren. Am avut an în care trei hectare de porumb, cu așteptare de producție de 9 sau 10 tone pe hectar, a fost pur și simplu 100% distrus de urși. Am pus acolo gard electric de 11 ori. Și urșii l-au stricat. A 12-a oară, cineva a furat și bateria și echipamentul și de atunci am lăsat în paragină. (...) Am fost acolo și am numărat eu cu ochii mei 11 urși în acea tarla, în același timp. Și nu au venit o singură dată. Sunt foarte revoltat. Nu împotriva ursului, ci împotriva acelor oameni inconștienți, care au lăsat ca ursul să aibă o explozie demografică, așa cum vedem astăzi. (...) Trebuie văzute studiile care spun câte hectare trebuie pentru un urs. Ceea ce este în plus, trebuie vânat. Așa cum se face cu absolut toate speciile de animale. România nu poate să fie o grădină zoologică pe spatele agriculturii, fie că vorbim de porumb sau alte culturi, ori creșterea de animale. Este de nepermis. (...) Ursul nu poate fi hrănit și tratat ca o comoară a statului pe porumbul omului. (...) Statul român ar trebui să protejeze ursul, dar să protejeze și țăranul. Și să nu fie hrănit ursul pe spatele țăranului, din buzunarul țăranului”, a punctat primarul din Baraolt. 

Acesta a precizat și că subvențiile pe care le primesc agricultorii nu sunt despăgubiri pentru daunele provocate de urs, ci fonduri pentru susținerea agriculturii. În plus, edilul a spus și că, deși pentru unii decidenți, de la Bruxelles sau chiar București, ursul poate fi ca un animal cu beneficii pentru turism, pentru oamenii din zonă sunt un permanent factor de teamă. 

Degeaba se vede de la distanță ce frumos este în zona Baraoltului. Oamenii nu se mai plimbă pe jos. Merg doar cu tractorul sau cu mașina. Nu mai au curaj să se ducă pe câmp pe jos, de frica urșilor”, a spus Benedek Huszár János. 

Informațiile Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, furnizate săptămâna trecută pentru Observatorul de Covasna, au arătat că zonele cele mai afectate anul trecut de atacurile urșilor au fost din Baraolt, Bățani sau Aita Seacă. 

La APM Covasna, în 2020 s-au înregistrat 194 de cazuri de pagube produse de urși, mai puține decât în 2019, când au fost 239 – cu mențiunea că au anul trecut au fost mai puține pagube la culturi, dar mai multe la bovine. 

În 2020 au fost aprobate și efectuate 20 de recoltări (eliminare prin împușcarea animalului). În 2019 au fost 15, iar în 2018 în număr de 16. Directorul APM, Gheorghe Neagu, ne-a spus că în toate aceste cazuri a fost vorba de urși care și-au făcut obicei din a ataca gospodăriile și puneau în pericol viețile celor care le ieșeau în cale.   

Și activiștii în protecția mediului, printre care și Agent Green, transmit autorităților „să stabilească obiective specifice de conservare, bazate pe obiectivele de mediu, sociale și economice – baza pentru informarea actuală și în timp util despre specii. Pentru a facilita colaborarea dintre părțile interesate, sunt necesare transparența decizională și predictibilitatea în stabilirea obiectivelor, măsurilor și acțiunilor propuse. Doar în acest fel este posibil să se faciliteze nu numai menținerea unui climat social echilibrat, ci și menținerea unui cadru etic și nediscreționar în sistemul de gestionare a populației de urs brun din România”. 

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.