Oportunităţile de acest gen sunt mult limitate în judeţ, comparativ cu restul ţării Mulţi elevi îşi doresc să muncească pe timpul verii. Fie vor să ajungă la un festival la care biletul de intrare nu este pe buzunarul lor, fie îşi doresc să îşi achiziţioneze un gadget pentru care părinţii spun categoric „nu”, fie vor să aibă banii lor, să guste un pic independenţa financiară a adulţilor. Dorinţa lor însă nu este de ajuns. Şi asta pentru că munca sezonieră adresată elevilor nu se bucură de o simpatie prea mare în judeţ.

Oportunităţile de acest gen sunt mult limitate în judeţ, comparativ cu restul ţării

Mulţi elevi îşi doresc să muncească pe timpul verii. Fie vor să ajungă la un festival la care biletul de intrare nu este pe buzunarul lor, fie îşi doresc să îşi achiziţioneze un gadget pentru care părinţii spun categoric „nu”, fie vor să aibă banii lor, să guste un pic independenţa financiară a adulţilor. Dorinţa lor însă nu este de ajuns. Şi asta pentru că munca sezonieră adresată elevilor nu se bucură de o simpatie prea mare în judeţ. Dacă prin alte zone, chiar şi în Braşov, elevii sunt bineveniţi pe timpul verii atât pe terase, la maşinile de îngheţată, cât şi la împărţirea de pliante, la Sfântu Gheorghe, şi în judeţul Covasna, în general, oportunităţile de acest fel sunt limitate.

 

250 de lei pentru fiecare elev angajat

 

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă sprijin angajatorilor şi în această privinţă, pentru că, aşa cum a declarat directorul instituţiei, Kelemen Tibor, angajatorul primeşte o subvenţie în valoare de 250 de lei pentru fiecare elev angajat. Practic, jumătate din salariul elevului este asigurat de stat. Cu toate acestea, numărul firmelor care au făcut astfel de angajări este foarte mic. În judeţul Covasna numai cinci agenţi comerciali s-au arătat deschişi, aceştia angajând în total 8 elevi. Este vorba de firme din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, iar domeniile în care lucrează aceşti tineri sunt vânzător, distribuitor presă sau chiar redactor.

Persoanele juridice pot angaja elevi care au împlinit 16 ani, sau 15, aceştia din urmă având nevoie de acordul părinţilor pentru a putea lucra. Ei pot lucra 6 ore pe zi, iar în cazul în care au împlinit 18 ani, pot lucra 8 ore. Perioada pe care pot fi angajaţi elevii este de 60 de zile, aşadar le mai rămâne timp şi pentru odihnă şi distracţie.

Directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, spune că din nefericire agenţii economici covăsneni nu iau în considerare acestă oportunitate, deşi, în opinia lui, fiecare angajator ar trebui să pornească din propria ogradă, adică să îşi angajeze proprii copii pe timpul verii. Şeful AJOFM a spus că judeţul Harghita ne-a întrecut şi în această privinţă, acolo numărul agenţilor economici care angajează elevi fiind de trei ori mai mare decât în Covasna.

 

„Aş lucra, da’ n-am unde...”

 

Am mers prin oraş pentru a vedea care este poziţia celor direct vizaţi de acest aspect. Andrea, elevă de liceu, ne-a spus că ar lucra cu plăcere dacă ar avea unde, însă ar avea nevoie cu siguranţă şi de timp de odihnă înaintea începerii noului an şcolar. Ea ne-a mărturisit că nu a căutat un astfel de job, iar dacă cineva i-ar oferi unul, l-ar accepta numai pentru a vedea cum este să munceşti "pe bune". Gh. Florin, elev în clasa a X-a, spune că şi-ar dori să lucreze pe timpul verii. „Nu contează ce, m-aş duce şi pe şantier, dar cine mă primeşte? - spune el. Degeaba mă duc oriunde, îmi râd în faţă. Am mai lucrat câte ceva, am împărţit pliante pe stradă, dar am luat foarte puţini bani. Nu am avut niciun contract, nimic. A fost aşa, la buna înţelegere. Am stat în stradă 12 ore, după care mi-a dat 20 de lei. Pentru banii ăştia mai bine stau acasă.”

Cristina şi Dalma împart pliante în centrul oraşului. Sunt bune prietene şi spun că le face plăcere să lucreze împreună. „Nu ne vom îmbogăţi din banii pe care îi câştigăm - spune Dalma -, dar măcar nu trebuie să le cerem părinţilor bani de buzunar dacă vrem să ieşim în oraş cu prietenii. Merită pentru că nu avem cheltuieli de genul întreţinere sau mâncare, deci toţi banii ne rămân nouă. Eu una mă dau în vânt după bijuterii de fantezie, iar banii câştigaţi îi cheltui în mare parte pe astfel de produse.” Întrebate dacă au vreo formă legală pe baza căreia muncesc, fetele au ridicat din umeri.

 

„Ce dă statul cu o mână, ia cu cealaltă”

 

Am mers să vedem dacă angajatorii sunt la fel de deschişi ca şi elevii. Am intrat prima dată la o cofetărie care este în această perioadă destul de aglomerată. Pe administrator nu l-am găsit, dar am întrebat una dintre angajate dacă are colegi elevi. Aceasta, vizibil mirată, a spus sec: „nu”. La un stand de îngheţată am pus aceeaşi întrebare, primind acelaşi răspuns.

Kovacs Andras este proprietarul unui atelier de tâmplărie. El ne-a spus că fiul lui, în vârstă de 17 ani, îl ajută tot timpul la atelier, indiferent dacă este sau nu vacanţă, dar deocamdată nu doreşte să îl angajeze legal. S-a arătat destul de sceptic în ceea ce priveşte ajutorul acordat de stat. „Ce dă statul cu o mână, ia cu cealaltă” - spune el.

Aşadar, concluzia este că elevii sunt deschişi, la fel şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, însă angajatorii se arată destul de sceptici. Neîncrederea în tineri, lipsa lor de experienţă, dar şi birocraţia îi face să se gândească de două ori înainte de a încheia cu elevii un contract de muncă. Există subvenţie, nişte bani pe care angajatorii nu trebuie să îi returneze, dar prea puţini dintre ei sunt convinşi că tinerii trebuie şi ei să înceapă de undeva.