Un proiect al ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, ar putea reînfiinţa școlile profesionale şi de ucenici

Rezultatele dezastruoase de la bacalaureatul din acest an, cauzate în mare parte de diferențele majore dintre liceele teoretice și cele tehnice, dar şi cerinţele de pe piaţa muncii au dat de gândit celor din Ministerul Educaţiei în ceea ce priveşte şcolile profesionale şi de ucenici, iar ministrul Daniel Funeriu ar dori ca din anul şcolar 2012-2013 să reînfiinţeze aceste unităţi de învăţământ.

Avem nevoie de meseriași, nu doar de intelectuali

Ideea le surâde multora – de la directorii liceelor tehnologice cu tradiție în învățământul profesional și cel de ucenicie, la elevi şi chiar la reprezentanţii Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), aceștia din  urmă susținând că piaţa muncii din judeţul Covasna are nevoie de mai multe mâini muncitoare şi mai puţine minţi sclipitoare.

Tendinţa ultimilor ani a arătat însă că părinţii îşi îndreaptă copiii către învăţământul teoretic, chiar dacă nu toată lumea are capacităţile necesare terminării cu succes a unei astfel de clase. Probabil că acel copil care nu reuşeşte să ia Bacalaureatul, ar putea fi un bun meseriaş într-un domeniu necesar pe piaţa muncii și tocmai acest aspect a fost subliniat de către directorii a trei şcoli unde învăţământul profesional are istorie.

Directoarea Grupului şcolar Constantin Brâncuşi, Rodica Pârvan, una dintre școlile în care Bac-ul a fost o adevărată provocare, promovații din acest an fiind sub zece, spune că reînființarea învățământului profesional ar fi una dintre cele mai bune măsuri pe care ar putea-o lua Ministerul.

”Abia aşteptăm această mişcare. Sunt copii care pot fi buni meseriaşi, dar trebuie să înveţe multe materii care nu le vor folosi la nimic, niciodată. Un tinichigiu bun poți fi chiar dacă nu ştii limbi străine sau literatură. Asta nu înseamnă că aceşti copii sunt analfabeţi, dar nici nu trebuie să fie nevoiţi să înveţe acelaşi lucru ca şi colegii lor de la clasele teoretice, e pur și simplu inutil. Această decizie a ministrului ar fi binevenită pentru mulţi, dar trebuie precizat faptul că acest lucru ar necesita şi un bacalaureat de tip A – B – C. Este nevoie de toate meseriile, meseriaşii îmbătrânesc şi imediat nu avem pe cine să chemăm pentru a schimba o ţeavă”, a explicat Pârvan.

O măsură imperativ necesară

La rândul său, directorul Grupului Şcolar Kos Karoly, Kiss Imre, susține că ideea reînfiinţării  claselor profesionale şi de ucenici nu este doar bună ci imperativ necesară.

„La şcoala noastră învaţă acum peste 600 de elevi, iar clasele profesionale şi de ucenici sunt necesare pentru că elevii pot însuşi cunoştinţe practice adânci în anumite meserii. Atunci când înveţi aceeaşi meserie timp de doi-trei ani, ai şanse bune să îţi găseşti un loc de muncă în domeniu, pentru că acele cunoştinţe pe care le-ai dobândit sunt ale tale”, ne-a declarat Kiss Imre.

Una dintre şcolile cu „faimă” în eșecul la Bac este Grupul Şcolar Puskas Tivadar. La sesiunea din vara aceasta a examenului, aici a promovat un singur elev, semn că ceva nu merge bine și că este nevoie shimbări. Pe de altă parte însă, și faptul că anul acesta la Grupul Școlar învață peste 800 de elevi dă de gândit. Școala s-a axat pe educaţia profesională, conducerea a achiziţionat echipamente moderne pentru dotarea atelierelor, tocmai pentru ca aici să crească generaţii de meseriaşi. Cât de important este însă pentru unul dintre acei meseriaşi să aibă Bac-ul, dacă nici prin gând nu îi trece să se înscrie la facultate...?

Directorul acestei instituţii, Ujfalvi Istvan, ne-a declarat: „În şcoala noastră sunt mai multe clase cu profil tehnic, iar noi ne-am propus să dotăm atelierele cu echipament performant atât în domeniul mecanic, cât şi în domeniul PC. În urma comasării Grupului Şcolar Gaman Janos cu unitatea noastră, avem şi clase în domeniul alimentaţiei publice, dar şi în domeniul agriculturii. Cred că decizia de desființare a claselor de profesională și ucenici a fost una dintre cele mai greşite luate vreodată de către minister, pentru că avem nevoie de oameni cu meserie, nu numai de intelectuali.”

Ideea reînfiinţării acestor şcoli este salutată şi de către șefa  Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, Keresztely Irma. „Trebuie să recunoaştem că nu toţi copiii sunt capabili să termine un liceu teoretic, am spus de atâtea ori că avem nevoie de oameni cu meserii, de oameni care să producă. Noua lege a educaţiei permite reorganizarea învăţământului de specialitate, şi sper că acest lucru se va şi întâmpla”, a arătat Keresztely.

Vor la muncă, nu la carte

Elevii sunt şi ei de partea reînfiinţării învăţământului de specialitate și asta nu neapărat pentru că ar fugi de carte, ci și pentru că mulți dintre ei doresc să poată munci cât mai repede – pentru a se întreține, pentru a-și ajuta familiile.

Acesta este cazul lui Andrei, un elev de clasa a IX-a la Grupul Școlar Puskas Tivadar; adolescentul spune că şi-ar fi dorit să termine cât mai repede şcoala pentru a putea lucra. A fost nevoit însă să se înscrie la liceu, chiar dacă din start respinge ideea studiilor superioare și are îndoieli în privința faptului că va reuși vreodată să ia Bac-ul. De fapt, nici nu-i pasă prea mult de ”examenul maturității”, tot ceea ce știe Andrei este faptul că vrea să devină un bun meseriaș în domeniul instalațiilor și că vrea să câștige bani.

”Chiar nu sunt vreun geniu, ca să zic că fac nu știu ce facultate, mă angajează vreo mare firmă și o să reușesc astfel să am casa mea și toate ale mele. Dar cu o meserie în mână, sunt convins că voi fi capabil să mă descurc cât de cât, fie aici, fie afară din țară”, este de părere băiatul, care spune că ”doar banii contează în ziua de azi”.

Robert este elev de clasa a opta, la învăţătură are note de 6 şi 7, nu îi place cartea şi vrea să devină tâmplar, ca tatăl său. „Ar fi bine dacă ar fi o şcoală unde ne-ar învăţa numai meserie. Nu îmi place nici să citesc, nici să învăţ limbi străine. Oricum nu îmi foloseşte la nimic. Ştiu că ceva şcoală îmi trebuie, dar nu foarte multă, eu vreau să lucrez”, punctează Robert.

Necalificaţi, dar cu meserie

Revenind însă la piaţa forţei de muncă din judeţ, directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor,  a declarat că deşi sunt mulţi absolvenţi care au terminat şcoli profesionale, firmele îi angajează de cele mai multe ori ca şi muncitori necalificaţi. Motivația este simplă: necalificatul poate fi plătit mai prost, cel puțin pe hârtie, iar asta îi ajunge angajatorului, care în primul rând urmărește să nu dea foarte mulți bani la Stat. La fel se întâmplă şi cu cei care termină unul dintre cursurile de perfecţionare sau calificare organizate de Agenție. Acesta este un lucru paradoxal, având în vedere faptul că piaţa muncii are nevoie de zidari, de exemplu, iar zidarul cu hârtie nu este angajat pe postul lui. Fenomenul va putea fi studiat şi la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, care are loc astăzi: dintre firmele care au confirmat participarea la eveniment, cele mai multe caută lucrători specializaţi într-un domeniu sau altul, dar în cazul în care absolvenţii vor fi angajaţi, vor avea contracte de muncă în care vor figura ca şi muncitori necalificaţi.

Ca şi multe altele, şi acest segment al societăţii scârţâie. Şi ne mai mirăm că puţinii specialişti lucrează pentru străini, că abia mai găsim un instalator sau un electrician bun. Continuitatea în formarea acestor specialişti a fost întreruptă, iar această decizie a declanşat o reacţie în lanţ, care implică atât instituţiile de învăţământ, piaţa forţei de muncă, dar şi viaţa noastră, a tuturor.